După ce scaunul domnesc a fost încredinţat lui Barbu Ştirbey, nădejdea unei apropiate întoarceri în ţară începu să încolţească în mintea doctorului Nicolae Kretzulescu. ,,Când a venit Ştirbey pentru învestitură la Constantinopol – a notat în însemnările ei fiica lui N. Kretzulescu – a vrut ca neapărat tatăl meu să-l însoţească, şi l-a adus cu dânsul în ţară. În seara plecării a fost mare zarvă în casa de la Yeni-Keni, unde locuia agentul (ambasadorul) ţării în Capitala Turciei, «Kehaia» Aristaki, şi unde fusese găzduit Ştirbey“.
De altminteri, către sfârşitul acestei călătorii s-a petrecut un eveniment tragic, la care Kretzulescu a asistat neputincios. După ce corabia cu abur a străbătut Marea şi a suit cursul Dunării, a aruncat ancora lângă schela Brăilei, la 12 august 1849. Directorul carantinei s-a împotrivit însă debarcării iluştrilor pasageri, deoarece regulamentul era categoric ca nicio corabie să nu intre în port înainte de răsăritul soarelui. Legea carantinelor, de atâtea ori călcată, i s-a aplicat deci cu stricteţe însuşi domnitorului, şi aceasta din voinţa lui Nicolae Mavros, inspectorul general al aşezământului, care avea unele ,,socoteli” cu noua stăpânire.
Domnitorul ceruse puţină apă proaspătă directorului carantinei, dar după o oră şi jumătate de aşteptare zadarnică, tânărul Vilara, ginerele lui Vodă, luă două căni şi coborî pe ţărm. Cînd a revenit, sabia i s-a înţepenit între scândurile punţii, iar el s-a împiedicat şi a căzut în Dunăre. Slujbaşii carantinei nu au făcut nicio încercare pentru a-l salva pe nenorocit; cu toată împotrivirea lor, un marinar, care prinsese de veste, se aruncă în fluviu. După multă căutare l-a găsit pe tânărul ofiţer agăţat de cârma vaporului, dar cum trecuse mai bine de jumătate de oră de la accident, marinarul nu a scos la mal decât un cadavru. Domnitorul, înspăimântat şi deznădăjduit, a apelat, fără îndoială, la Kretzulescu. Nu numai acesta, dar nici toată ştiinţa medicală nu mai putea să-l ajute pe Vilara să revină din somnul fără trezire. A doua zi, autorităţile veniră întru întâmpinarea lui Ştirbey, însă el refuză să se arate alaiului sărbătoresc pregătit în cinstea lui şi, când larma s-a potolit, se duse fără nici o suită către lazaretul unde trebuia să-şi facă, totuşi, carantina.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
