
Motto-ul acestor diavoli care ne conduc lumea este acela al unui mediu poluat și a unei lumi bolnave, astfel încât companiile farmaceutice, pe care majoritatea acestor „diavoli” le dețin, să poată opera și să beneficieze de bolile oamenilor.
Se ştie că la începutul anilor 1900, vehiculele electrice nu erau un concept marginal sau futurist, ci făceau deja parte din viața de zi cu zi. Evident, vehiculele electrice nu au fost un eșec. Ele însă au reprezentat o amenințare pentru profiturile din petrol. Această amenințare a fost simţită de John D. Rockefeller, fondatorul lui Standard Oil și unul dintre cei mai bogați oameni din istorie. Imperiul lui Rockefeller a fost construit pe controlul petrolului, mai întâi prin kerosen pentru lămpi, apoi prin benzină pentru vehicule. Mașina electrică nu avea nevoie de produsul său, iar acest lucru o făcea periculoasă. În loc să concureze pe o piață echitabilă, Rockefeller și puternica elită industrială din jurul său au modelat lumea pentru a asigura dominația benzinei. Nu au scos în afara legii vehiculele electrice, ci au orchestrat învechirea lor prin proiectarea unei lumi în care acestea nu ar putea supraviețui.
Infrastructura de benzină a fost puternic finanțată și extinsă. Benzinăriile au apărut peste tot, în timp ce nu a existat niciodată niciun efort pentru infrastructura de încărcare electrică. Între timp, motorul cu ardere internă s-a îmbunătățit rapid, susținut de producători auto precum Henry Ford, al cărui Model T era ieftin, puternic și funcționa pe benzină. Prin transformarea mașinilor pe benzină la prețuri accesibile și prin integrarea benzinei în logistica și infrastructura națională, vehiculele electrice au fost încet-încet eliminate – nu pentru că ar fi fost inferioare, ci pentru că sistemul din jurul lor era înclinat în mod deliberat împotriva lor.
Acum, revenind în zilele noastre şi maşinile electrice moderne… chiar și fabricarea bateriilor care conțin litiu prezintă numeroase riscuri pentru mediu, în timpul extracției și producției. Aşadar nici maşinile electrice nu reprezintă soluţia pentru un mediu curat. Atunci, ce alternativă ar putea exista?
Walter Russell (1871-1963) a fost un scriitor, dar şi un inventator care a avertizat lumea despre consecințele arderii petrolului ca și combustibil și a oferit o alternativă, acum 100 de ani. El a reușit să transforme azotul în hidrogen, la scară miniaturală, în laboratorul său, și să demonstreze că acesta poate fi extras din atmosferă, care conține peste 73% azot, și să utilizeze hidrogenul ca și combustibil alternativ curat pentru transport și motoare. El i-a prezentat preşedintelui american J.F. Kennedy un studiu complet cu privire la această alternativă, înainte de asasinarea sa, dar acesta nu a văzut niciodată lumina…











