Trump vrea să cumpere Groenlanda. Cât ar valora acest imens teritoriu?
Este puțin probabil să fi ratat povestea. În ultimele săptămâni, președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a exprimat din nou în mod repetat dorința ca SUA să preia „proprietatea și controlul” Groenlandei – un teritoriu autonom al Danemarcei. Trump a prezentat pentru prima dată ideea ca SUA să cumpere Groenlanda în 2019. La acea vreme, el a susținut, destul de corect, că nu a fost primul președinte american care a venit cu ideea.
Poziția strategică a Groenlandei a fost de mare valoare pentru SUA încă din primele zile ale „războiului rece”. În 1946, președintele american de atunci – Harry Truman – s-a oferit să cumpere teritoriul Groenlandei pentru 100 de milioane de dolari în aur. Se spune că danezii au avut aproape aceeași reacție la acea ofertă ca și în 2019 și în 2025: „Nu, mulțumim”.
O națiune suverană care cumpără teritorii de la alta poate părea ciudat astăzi, dar există multe cazuri în care acest lucru s-a întâmplat de-a lungul timpului. SUA și-au achiziționat o mare parte din teritoriul actual la începutul secolului al XIX-lea. Louisiana şi vaste zone de teren din America de Nord au fost cumpărate de la Franța în 1803, pentru 15 milioane dolari (aproximativ 416 milioane dolari, la nivelul actual). Aproximativ o jumătate de secol mai târziu, SUA au plătit Mexicului sume mari de bani pentru diverse teritorii, după războiul mexicano-american. SUA au cumpărat și Alaska de la Rusia în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari (peste 150 de milioane de dolari în prezent). În 1917, a cumpărat de la Danemarca Insulele Virgine Americane pentru 25 de milioane de dolari (peste 600 de milioane de dolari astăzi) – în monede de aur.
Care este valoarea unui teritoriu? Evaluarea unei țări (sau a unui teritoriu autonom precum Groenlanda) nu este o sarcină simplă. Spre deosebire de companii sau active, țările întruchipează un amestec de elemente tangibile și intangibile care nu se pot supune unei măsurări economice simple. Un bun început este Produsul Intern Brut (PIB). Mai simplu spus, PIB-ul este valoarea tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o economie într-un anumit timp (de obicei, un an). Dar, nu e vorba doar de PIB, ci şi de capacitatea de a continua să generăm valoare în viitor.
Resursele productive ale Groenlandei includ nu numai întreprinderile existente, administraţia și lucrătorii folosiți pentru a genera PIB-ul actual (estimat la aproximativ 3,2 miliarde dolari în 2021), ci și capacitatea (dificil de măsurat) de a îmbunătăți viitorul PIB. Acest lucru va depinde de cât de productive vor fi aceste resurse în viitor.
Există și alte atribute de valoare care nu sunt captate în PIB. Acestea includ calitatea capitalului său (atât uman, cât și a infrastructurii), calitatea vieții, resursele naturale și poziția strategică. Dincolo de ceea ce există deja, din perspectiva pieței, resursele încă neexploatate sunt cele care fac Groenlanda valoroasă. Groenlanda extrage cărbune de zeci de ani, cu rezerve mari și confirmate. S-a demonstrat că subsolul conține pământuri rare, metale prețioase, grafit și uraniu. Pe lângă exploatarea cărbunelui, există resurse naturale de aur, argint, cupru, plumb, zinc, grafit și marmură. În final, există potențialul de exploatare majoră a petrolului în apele Groenlandei. Nimic din acest potențial nu se reflectă în PIB-ul actual al Groenlandei.
Din punct de vedere istoric, de vânzările de pământ au beneficiat adesea elitele conducătoare, mai degrabă decât cetățenii obișnuiți. În democrațiile moderne, este aproape imposibil să vinzi pământ dacă cetățenii locali se opun ideii. Astfel de democrații funcționează pe principiul că bunurile naționale ar trebui să servească poporului, nu guvernanţilor. Vânzarea unui teritoriu astăzi ar necesita demonstrarea unor beneficii clare și tangibile pentru populație, o sarcină dificilă în practică.
Naţionalismul joacă, de asemenea, un rol puternic. Pământul este profund legat de identitatea națională și vânzarea lui este adesea văzută ca o trădare. Guvernele, în calitate de gardieni ai mândriei naționale, sunt reticente în a primi oferte, oricât de tentante ar fi.
În lumea de astăzi, cumpărarea unei țări sau a unuia dintre teritoriile acesteia poate fi puțin mai mult decât un experiment de gândire. Națiunile sunt entități politice, culturale și istorice care rezistă comercializării. Groenlanda poate avea, teoretic, un preț, dar adevărata întrebare este dacă o astfel de tranzacție s-ar putea alinia vreodată cu valorile și realitățile moderne.
Este puțin probabil să fi ratat povestea. În ultimele săptămâni, președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a exprimat din nou în mod repetat dorința ca SUA să preia „proprietatea și controlul” Groenlandei – un teritoriu autonom al Danemarcei. Trump a prezentat pentru prima dată ideea ca SUA să cumpere Groenlanda în 2019. La acea vreme, el a susținut, destul de corect, că nu a fost primul președinte american care a venit cu ideea.
