În urmă cu mai bine de 2.000 de ani, un înțelept grec care trăia în Egipt a făcut ceva ce sună a SF: a calculat circumferința Pământului cu mare precizie, folosindu-se doar de observație, geometrie și un băț. Numele lui …
În aprilie 1982, profesorul Dan Shechtman de la Institutul de Tehnologie Technion (Israel) a făcut descoperirea care mai târziu i-a adus Premiul Nobel pentru chimie în 2011: cristalul cvasiperiodic. Conform măsurătorilor de difracție efectuate cu un microscop electronic, noul material …
India antică a fost un centru pentru matematică și astronomie cu mult înaintea științei moderne. Savanții indieni au dezvoltat concepte revoluționare precum sistemul zecimal, pi și chiar numerele negative. Una dintre cele mai mari minți, Aryabhata, un matematician din secolul …
În 1992, un istoric german numit Heribert Illig, a propus teoria că aproape trei secole au fost adăugate artificial la cronologia noastră. Illig sugerează că Sf. Împărat Roman Otto al III-lea, papa Silvestru al II-lea și poate chiar împăratul bizantin …
Numărul 1 este unic. 4 x 1 = 4. 2573 x 1 = 2573. În termeni matematici, se numește „unitate” și are proprietăți și mai ciudate; de exemplu, rădăcina pătrată a lui 1 este tot 1. Deoarece este atât de …
Omar Khayyam (1048-1131) a fost un savant islamic care a fost poet, dar și matematician. El a compilat tabele astronomice și a contribuit la reforma calendarului; de asemenea, a descoperit o metodă geometrică de rezolvare a ecuațiilor cubice prin intersectarea …
Matematician de seamă, Simion Stoilow (1887-1961) a intrat în istoria științei prin contribuțiile sale, în special în ceea ce se numește teoria funcțiilor. Născut la București, ca fiu al unui ofițer, Stoilow urmează liceul la Craiova și studiile superioare la …
Împlinise vârsta de 90 de ani și era decanul incontestat al matematicienilor români, când, întâlnindu-se cu un grup de pionieri, savantul Octav Onicescu (1892-1983) le declara: „Să nu uităm că matematica este unul din marii educatori ai gândirii noastre. Ea …
Ca orice știință, matematica se dezvoltă în permanență, dar cunoaște anumite perioade în care această dezvoltare este mai vijelioasă. O astfel de perioadă a fost și sfârșitul secolului XIX, când apar discipline noi, ca, de exemplu, teoria ecuațiilor integrale. Iar …
Pentru ca, la fel ca și spațiul, timpul fizicii moderne este relativ, legile fizicii permițând să ne gîndim la călătoria în timp. Fizicienii bănuiesc că în Cosmos există așa numitele „găuri de vieme”, tunele spațio-temporale între trecut și viitor, prin …