Sârbii cred că Dracula, alias Vlad Ţepeş, e de neam cu ei. Mai auzim multe aberaţii?
Un tabloid de la Belgrad susţine că Dracula ar fi fost sârb la origini. Jurnaliştii sârbi identifica în acelaşi timp, însă, personajul lui Bram Stoker cu Vlad Ţepeş. „Poporul meu a murit în bătălia de la Kosovo”, sunt cuvintele contelui Dracula, din romanul omonim, scris de Bram Stoker, în 1897, cu care ziarul Kurir îşi începe materialul. „O mare ruşine s-a abătut asupra poporului meu din Kosovo, în 1389, atunci când steagurile vlahilor şi ungurilor au fost înfrânte de Semilună” – este citatul publicat de ziarul sârb, prin care vrea să dovedească provenienţa lui Vlad Ţepeş şi, implicit, a lui Dracula.
„De ce romanul Contele Dracula spune ca turcii au cucerit poporul său, atunci când este cunoscut faptul ca turcii au luptat cu sârbii din Kosovo? Acest lucru înseamnă că nobilul medieval roman, care a servit ca sursa de inspiraţie pentru personajul literar contele Dracula, a fost de fapt un sârb”, arata tabloidul din Belgrad.
Potrivit istoricului sârb, Jovan Deretiv, nu există nicio îndoială că originile lui Vlad Ţepeş se afla în Serbia, istoricul afirmând că este familiarizat cu viaţa fostului domnitor valah. „Dracula a fost 100% sârb. Dar nu numai el. Cei mai mulţi romani de azi sunt de origine sărbă. Mulţi nu ştiu că, până în secolul XIX, ei vorbeau limba noastră şi utilizau scrisul nostru. Vlah înseamnă agricultor, deoarece populaţia din Transilvania este predominant implicată în această ramură. La mormântul lui Dracula există inscripţia ‘Aici zace Vlad Ţepeş, robul lui Dumnezeu’, scrisă într-o limbă pură sârbă. Ce alte dovezi mai trebuie?”, a declarat istoricul.
Etnologul sârb Bojan Jankovici este de aceeaşi părere. „Dracula a fost un mare patriot şi a folosit măsuri brutale împotriva inamicilor lui. Mi se pare că, în acest caz, el este identificat cu sârbii care se opun turcilor”, a afirmat Jankovici. Vlad Ţepeş s-a născut într-un sat din apropierea oraşului Târgovişte, deşi se ştie că el provine din Sighişoara, şi a dezvoltat metode crude de tortură a turcilor, se mai spune în articolul tabloidului de la Belgrad.
Despre această ştire halucinantă, am şi eu câteva lucruri de comentat:
1) Ziariştii sârbi sunt atât de proşti încât fac o mare confuzie între personajul de roman, Dracula, şi personajul real, Vlad Ţepeş, între cei doi neexistând nicio legătură decât în mintea lui Bram Stoker. A atribui cuvintele „Poporul meu a murit în bătălia de la Kosovo” lui Vlad Ţepeş este o prostie fără margini.
2) Hai să spunem că ziariştii sunt proşti peste tot în lume (de obicei, nu generalizăm, căci sunt şi ziarişti geniali, ca de exemplu Cristian Tudor Popescu). Dar, în această discuţie intervine şi un istoric şi un etnolog, oameni care ar trebui să stăpânească istoria cât de cât. Istoricul sârb Jovan Deretiv scoate pe gură nişte aberaţii mai mult decât imense:
– românii ar fi vorbit şi scris până în secolul al 19-lea limba sârbă. Complet greşit! În primul rând, nu e vorba de limba sârbă, ci de slavona veche. În al doilea rând, e adevărat că până în secolul al 19-lea s-a folosit alfabetul chirilic, dar limba vorbită era româna veche, şi nu sârba. Limba slavonă veche s-a utilizat în biserică şi în administraţia oficială, dar oamenii de rând vorbeau limba română veche între ei. În secolele 17-18, marea majoritate a documentelor oficiale şi a cărţilor sunt scrise în limba română (cu alfabet chirilic), aşa că afirmaţia că până în secolul al 19-lea, românii vorbeau doar sârba este o prostie fără margini.
– la mormântul lui Dracula ar exista inscripţia ‘Aici zace Vlad Ţepeş, robul lui Dumnezeu’, scrisă într-o limbă pură sârbă. Am explicat mai sus că limba slavonă veche a fost folosită în administraţia oficială până în secolul 17, aşa că e normal ca inscripţiile de pe morminte să fie şi ele în slavonă. Şi mormântul lui Ştefan cel Mare are inscripţia tot în limba slavonă. Şi Ştefan cel Mare e sârb? Totuşi, mai e o problemă: nu se cunoaşte unde e înmormântat Vlad Ţepeş. Se pare că ar fi înmormântat la Mănăstirea Snagov, dar nimic nu e sigur.
Aşa că, sârbilor, frumoasă încercare. Data viitoare, veniţi cu nişte dovezi mai convingătoare, nu pentru copii de clasa a 2-a.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Un tabloid de la Belgrad susţine că Dracula ar fi fost sârb la origini. Jurnaliştii sârbi identifica în acelaşi timp, însă, personajul lui Bram Stoker cu Vlad Ţepeş. „Poporul meu a murit în bătălia de la Kosovo”, sunt cuvintele contelui Dracula, din romanul omonim, scris de Bram Stoker, în 1897, cu care ziarul Kurir îşi începe materialul. „O mare ruşine s-a abătut asupra poporului meu din Kosovo, în 1389, atunci când steagurile vlahilor şi ungurilor au fost înfrânte de Semilună” – este citatul publicat de ziarul sârb, prin care vrea să dovedească provenienţa lui Vlad Ţepeş şi, implicit, a lui Dracula.
