Iată o ştire dintr-o revistă de la sfârşitul anilor 1930. Se vorbeşte despre urmele lăsate de „diavol” pe pământ:
* În diferite regiuni de pe coastele sud-americane s-au găsit urmele picioarelor unor fiinţe necunoscute. Zoologii şi biologii se străduiesc să stabilească anume cărei specii aparţine acest animal. Aceasta nu e prima oară când se întâlnesc pe pământ astfel de urme, dar niciodată nu s-a putut găsi cheia acestei enigme.
* În 1937, se petrecu în împrejurările Gangelui (fluviu din India) o întâmplare ciudată: un pădurar descoperise în marginea unei regiuni inundate niște urme de picioare, care îl umplură de spaimă, căci păreau să fie ale unui gigant. Într-adevăr, dacă omul acela ar fi purtat încălţăminte ar fi avut numărul 70, ceea ce în definitiv nu e prea exagerat pentru un om care trebuie să fi avut o înălţime de 4-5 metri. Aceste urme, adânc săpate în pământul ud de revărsarea apelor, se întăriseră prin acţiunea soarelui. Ele mergeau până în marginea unei păduri, pierzându-se apoi în tufişuri. Pădurarul care adusese această veste părea un om destul de serios şi fiind cercetat de numeroşi indieni şi europeni, le făcu tuturor aceeaşi descriere, aşa încât vorbele lui nu puteau fi puse la îndoială. Comisia de control care fu însărcinată să studieze după aceea urmele, nu putu lămuri misterul, din pricină că ploile survenite între timp le şterseseră aproape cu totul.
* Nişte urme tot atât de misterioase, dar de alt gen, au fost semnalate şi în jurul lacului Titicaca (Peru). Aici însă nu era vorba de o fiinţă omenească ci, după toate aparenţele, de un animal de proporţii enorme din specia şopârlelor.
* Două rapoarte făcute la interval de 60 de ani unul de altul, dar aproape identice ca şi conţinut, ne vin din nişte regiuni foarte diferite. Unul provine din insula Kerguelen, din Marea Arctică, unde nişte exploratori au descoperit urmele unui animal, care părea să fi fost un cal de talie mică, sau un măgar. Dar, cum în insulă nu existau asemenea vietăţi, nu putea fi vorba decât de un animal necunoscut, care venea din adâncimile mărilor şi se întorsese tot acolo. Celălalt provine din Anglia de pe coasta Devonshire-lui. Aci urmele fuseseră descoperite în zăpada care căzuse din abundență. Ele păreau cu atât mai ciudate cu cât, după ce străbateau câmpia treceau pe deasupra cursurilor de apă pe celălalt mal, peste garduri și chiar peste grilajuri înalte de fier. Era deci probabil că strania vietate era posesoarea unor picioare lungi de 2-3 metri, care îi permiteau să meargă întocmai ca pe niște picioroange. Părerea zoologilor e că e foarte posibil ca pe întinsul globului nostru să mai existe specii de animale încă necunoscute nouă şi care lasă astfel de urme.
* Pe de altă parte, populaţiile din America de sud, din Asia şi Africa sunt convinse că aceste urme aparţin diavolului în persoană. Biologii, la rândul lor, cred că e posibil ca în îndepărtatele păduri ale Indiei să trăiască oameni colosal de mari şi care au izbutit să evite orice contact cu restul omenirii. Oricare ar fi însă soluţia acestei enigme, ea nu pare tocmai uşoară de găsit.