Pastila care vindecă „amintirile negre”

806 vizualizari

depresieOamenii de ştiinţă olandezi au descoperit că un medicament prescris de obicei bolnavilor de inimă promite să-i trateze pe oamenii care suferă de stres posttraumatic sau ale căror vieţi sunt bântuite de amintiri negre recurente.

“Să înlături amintirile dureroase nu e ca şi cum ai înlătura un neg sau o aluniţă. Acest lucru îţi va schimba identitatea din moment ce ceea ce suntem este strâns legat de ele. Poate fi benefic în unele cazuri, dar, înainte să ştergem amintirile, trebuie să analizăm efectele pe care le va avea asupra indivizilor, a societăţii şi asupra conceptului de umanitate.” Aceasta este reacţia unui cercetător de la Universitatea din Londra, dr. Daniel Sokol, la experimentul unor cercetători care au folosit medicamente betablocante, prescrise de obicei pacienţilor cu afecţiuni ale inimii, pentru a şterge amintiri negre. Tratamentul dezvoltat de ei poate face să dispară sentimentele de anxietate sau unele fobii, aşa cum au făcut pe cale fictivă protagoniştii filmului “Eterna strălucire a unei minţi neprihănite”, Kate Winslet şi Jim Carrey, pentru a-şi salva relaţia.

De altfel, experţii britanici contactaţi de “ Daily Mail” sunt de părere că această descoperire ridică probleme etice în definirea statutului nostru uman. În plus, ei sunt îngrijoraţi că tratamentul ar putea avea consecinţe psihologice nefaste, împiedicându-i pe pacienţi, de pildă, să înveţe din propriile greşeli.

Împreună cu colegii săi, dr. Merel Kindt, de la Universitatea din Amsterdam, a stârnit amintiri tulburătoare la 60 de voluntari de ambele s*xe după ce le-a arătat imagini cu păianjeni şi le-a administrat concomitent şocuri electrice. Voluntarii au fost îndemnaţi apoi să “rememoreze activ” imaginile, realizând o asociere negativă între păianjeni şi senzaţia de disconfort. Ziua următoare, subiecţii au fost împărţiţi în două grupuri. Înainte să fie expuse din nou la aceleaşi imagini cu păianjeni, primul grup a primit medicamente betablocante, folosite de regulă împotriva tensiunii arteriale, iar cel de-al doilea pastile cu efect de placebo. Cercetătorii au măsurat apoi nivelul spaimei, supunând voluntarii la zgomote bruşte şi analizând cât de intens clipeau.

Subiecţii care au primit betablocantele au arătat semne mai slabe de frică decât cei cărora le-au fost administrate pastilele “false”. O zi mai târziu, când medicamentul le-a părăsit organismul, testele au început din nou, ducând la aceleaşi rezultate. Echipa olandeză a observat că betablocantul se implică în recrearea amintirii tulburătoare, împiedicând creierul să o reînnoiască. Astfel, teoretic, el ar putea şterge memoria unei traume produse cu ani în urmă şi, totodată, să-i ajute pe pacienţii care suferă de fobii, obsesii – printre care şi cele legate de alimentaţie.

“Următorul pas este să vedem cât durează efectul medicamentului asupra memoriei şi să-l testăm pe oameni care chiar suferă de fobii”, a anunţat dr. Merel Kindt, cu precizarea că medicamentele vor putea fi prescrise celor afectaţi de o formă de stres posttraumatic doar peste câţiva ani.

Cercetătorii britanici avertizează însă că un asemenea tratament ridică semne de întrebare de ordin etic. “Este evident că rămâne la latitudinea individului dacă el sau ea doreşte să îşi asume riscul posibilelor efecte, printre care se numără discontinuitatea psihologică, implicate de ştergerea amintirilor negre”, s-a pronunţat John Harris, expert în etică biologică la Universitatea din Manchester. “Un aspect complex de luat în calcul este faptul că victimele unor acte de violenţă care vor vrea să-şi înlăture amintirile dureroase îşi vor pierde şi capacitatea de a deconspira atacatorii odată cu ele. La fel, criminalii sau martorii unei crime s-ar putea folosi de acest pretext pentru a nu mai putea furniza dovezi”, adaugă el.