Misteriosul tunel de sub Cetatea Neamţ: unde duce el?
Cetatea Neamț este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmea Pleșului, la o altitudine de 480 metri. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania. Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru al II-lea, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.
Cetatea Neamț a reprezentat un avanpost fortificat important pentru apărarea graniței de vest a Moldovei și a trecătorilor Carpaților Orientali în fața politicii de continuă expansiune teritorială spre est a Regatului Ungar. Ea era una din cele mai bine întărite cetăți de care a dispus statul medieval moldovenesc și avea un rol important în sistemul general de apărare a țării.
Ca orice fortificaţie medievală, Cetatea Neamţ avea locuri tainice, de care puţini oameni ştiau în timpul cât ea a fost funcţională. Aşa se pare că a fost presupusa ieşire secretă din încăperea de pe latura vestică, de lângă turnul S-V, unde o porţiune de zid era gol la mijloc şi pe unde se putea realiza, la nevoie, legătura cu exteriorul. Alexandru Vlahuţă oferă o informaţie interesantă în „România pitorească”, legată de o subterană a acestei cetăţi: „Trufaşa clădire-şi rânduia-ncăperile în patru aripi mari, lăsând între ele o curte, în mijlocul curţii, o bisericuţă, din altarul căreia pornea pe sub pământ tainiţa scăpării, o hrubă boltită, ce răspundea departe, afară din cetate”.
Legendele vorbesc că în fântâna cetăţii, la o adâncime de circa 10 metri, s-ar afla gura unui tunel, prin care se făcea legătura cu exteriorul cetăţii. Iată ce putem citi în Kirileanu – „Faptele şi vitejiile lui Ştefan cel Mare şi Sfânt” – (Bucureşti, 1943, pg. 144-146): „Şi-n mijlocul ogrăzii din cetate, era o fântână, adâncă tare… te coborai cu găleata până la jumătate, şi de-acolo puteai intra într-o hrubă, care răspundea în fântână şi prin hruba aceea mergeai, mergeai şi ieşeai la capătul muntelui, de cealaltă parte, în pădure, spre Oglinzi…după cum se ştie c-au fost de la Cetate şi până-n Târgu-Neamţ”.
În însemnările lui Nicolae Creţulescu, păstrate în manuscris la Biblioteca Academiei Române, găsim menţionată această subterană: „În centrul curţii se află o fântână, iar prin râpă era o comunicaţie secretă în caz de alarmă. Gura hrubei era închis în formă de melc printre stâncile râpei, greu de descoperit. Hruba duce la fântână pe sub pământ, pe sub poarta a doua până la zidul râpei de nord, iar de aici, spre munte”.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Cetatea Neamț este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmea Pleșului, la o altitudine de 480 metri. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania. Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru al II-lea, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.
