Există vreun tunel secret care porneşte de la Mănăstirea Arbore (judeţul Suceava), biserică de pe timpul lui Ştefan cel Mare?

Există vreun tunel secret care porneşte de la Mănăstirea Arbore (judeţul Suceava)? Câteva schiţe cu un presupus tunel subteran localizat lângă Mănăstirea Arbore au fost scoase la vânzare în 2009 pe portalul de licitaţii Okazii.ro, de o persoană din Rădăuţi. Suma pentru care a licitat un singur doritor, la data de 9 august 2009, a fost de 200 lei. Vânzătorul susţinea că hărţile pe format A4 sunt din anul 1851.

Textul de pe pagina de licitaţie era următorul: „Document şi harta pe verso, tunel subteran, Arbore, Bucovina, 1851; Format apropiat de A4, pe verso harta cu tunelul din Arbore, Bucovina, plecând din biserica zidită de Ştefan cel Mare, traversând subteran un pârâu până la o locuinţă. Raritate. Intrarea în tunel din biserică a fost blocată, tunelul existând probabil până în ziua de azi, probabil cu porţiuni surpate”.

La prima vedere, e greu de crezut în autenticitatea acestor hărţi. Calitatea hârtiei de un alb imaculat nu pare alterată de trecerea a 160 de ani, după cum pretinde vânzătorul, iar cele două schiţe prezentate pe site au adnotări cu mai multe tipuri de caractere si cerneluri.

Biserica veche din Mănăstirea Arbore (din județul Suceava) a fost ctitorită de boierul Luca Arbore, fiul bătrânului Arbore, pârcălabul de Neamț. El a îndeplinit o lungă perioadă (din 1486) rangul de portar al Sucevei, fiind unul dintre marii boieri ai lui Ștefan cel Mare.

Deasupra intrării în biserică se află o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: „Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în zilele binecinstitorului și iubitorului de Hristos Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, pan Luca Arbure, pârcălabul Sucevei, fiul bătrânului Arbure, pârcălabul Neamțului, a binevoit cu bunăvoința sa și cu inimă curată și luminată și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul domnului său, a început a zidi acest hram întru numele Tăierii capului cinstitului și slăvitului prooroc înaintemergător Ioan Botezătorul. Și s-a început în anul 7010, luna aprilie 2 și s-a sfârșit în același an, luna august 29”.

Biserica s-a degradat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Locașul de cult a rămas fără acoperiș până când nordul Moldovei a fost ocupat de austrieci. Intemperiile produse în această perioadă au dus la deteriorarea picturii interioare. În anul 1867, la nord-vest de biserică a fost înălțat un turn-clopotniță de piatră, cu un etaj. În decursul timpului, Biserica Arbore a suferit o serie de reparații parțiale, de consolidare și restaurare, care nu i-au alterat arhitectura inițială. În secolul al XX-lea s-au efectuat lucrări de restaurare în anii 1909-1914, 1936-1937, 1955-1956 și 1965-1970.