Incredibila poveste şi aventurile extraordinare ale Marghioliţei Ghica, poate cea mai frumoasă femeie din Moldova


Istoricii consideră că cea mai frumoasă femeie de viţă nobilă din Moldova secolului al XIX-lea a fost Maria Ghica-Comăneşti, zisă şi „Marghioliţa”. Născută în 1806 (sau 1807 ori 1808, după cum am găsit în mai multe surse), Marghioliţa era socotită de contemporani ca fiind de o frumuseţe „strălucită”. Despre ea, Gheorghe Sion a scris că „toate graţiile din mitologie îi făcuseră parte din darurile lor. Totul, figură, talie, spirit erau în perfecţiune la dânsa, de se putea zice că reprezintă idealul frumuseţii perfecte”. El o compara cu Ileana Cosânzeana, cu Elena lui Menelau şi cu Afrodita.

Prima căsătorie – cu fiul domnitorului Moldovei

Îndrăgostită de poetul Alexandru Beldiman, a renunţat curând la el şi, în 1824, s-a căsătorit cu beizadea Nicolae Sturdza, fiul domnitorului Moldovei Ioniţă Sandu Sturdza. Deoarece acesta era ostatec la Constantinopol, căsătoria s-a oficiat acolo, fiind binecuvântată de însuşi patriarhul Chrisantas. În scurtă vreme, cucoana Marghioliţa Sturdza a speriat lumea cu frumuseţea ei. Mulţi dintre ambasadorii din Constantinopol şi ataşaţii acestora se învârteau în jurul ei, se certau şi ajungeau la duel aspirând la prietenia sau favorurile frumoasei moldovence. A circulat chiar zvonul ca însuşi sultanul Mahmud al II-lea, văzând-o la paradă, uimit de frumuseţea ei, a invitat-o la palat să-i viziteze haremul.

Marghioliţa a vrut să fugă cu un general rus

Izbucnirea unui nou război ruso-turc devenise iminentă. Marghioliţa Sturdza, nevoind să fie supusă regimului de închisoare rezervat ostaticilor consideraţi prieteni duşmanilor Imperiului Otoman, şi-a părăsit soţul şi, urcându-se pe un vapor, s-a întors în ţară. După încheierea păcii de la Adrianopol (1829), a voit să plece în Rusia cu generalul cneaz Muhanov, dar fiindcă acesta nu i-a asigurat, la plecarea din Iaşi, mijloace comode de transport, cum era ea obişnuită, s-a certat cu el, l-a pălmuit şi de la Sculeni s-a reîntors în Iaşi.

A două căsătorie: cu un mare logofăt de 60 de ani

La puţin timp după aceste întâmplări, cucoana Marghiolita s-a recăsătorit cu marele logofăt Costache Sturdza de la Ruginoasa, neţinând seama că el se apropia de 60 de ani, că mai fusese căsătorit şi că avea patru copii mari; o interesa numai uriaşa avere al cărei posesor era. Costache Sturdza o iubea „la nebunie”, dar ea nu-l răsplătea cu aceeaşi monedă.

Apare şi amantul Marghioliţei…

Unul dintre don-juanii Iaşului vremii, Nicolae Roznovanu, fiul marelui vistiernic Gheorghe Roznovanu, a început să facă o curte asiduă cucoanei Marghioliţa, deşi era văr primar, după tată, cu primul ei soţ, beizadea Nicolae Sturdza, care murise în anul 1832. Ca să scape de curtezanul soţiei sale, Costache Sturdza a întreprins cu aceasta o călătorie prin întreaga Rusie. Nicolae Roznovanu l-o urmărit însă îndeaproape, închiriind apartamente în aceleaşi hoteluri. Aproape ruinat, Costache Sturdza s-a întors în ţară, urmat bineînţeles de Nicolae Roznovanu. Aici şi-a refăcut în scurt timp averea, acceptând postul de ministru al afacerilor „dinlăuntru”, oferit de domnitorul Mihai Sturdza.

Vizitele dese, pe care Nicolae Roznovanu continua să le facă cucoanei Marghioliţa, deveniseră subiectul cel mai picant de discuţie în societatea ieşeană a timpului. Ca sa curme această situaţie, în înţelegere cu Nicolae Roznovanu, Marghioliţa a pus la cale un plan prin care urmărea să-l oblige pe Costache Sturdza să divorţeze. Evenimentele petrecute au luat însă o turnură dramatică.

Asediul castelului de la Ruginoasa şi moartea fiului vitreg al Marghioliţei

Potrivit planului, cucoana Marghioliţa îl informă pe soţul ei că doreşte să se retragă pentru un timp la castelul de la Ruginoasa, ca să se recreeze. Costache Sturdza porunci să se mobileze castelul, să se cureţe aleile parcului. Neputându-şi acompania soţia, îl rugă pe fiul său, Săndulache, s-o însoţească. „Ilustra castelană” ajunse la Ruginoasa noaptea şi îşi făcu intrarea la lumina torţelor, fiind întâmpinată de sute de ţărani aduşi cu forţa, anume ca să-i ureze „bun venit”. Paza castelului era asigurată de zece arnăuţi şi 50 de plăieşi.

La mai puţin de o săptămână de la sosire, cucoana Marghioliţa fu anunţată de Nicolae Roznovanu că-i va face o vizită, în realitate pentru a o „răpi” în fruntea unui număr de oameni înarmaţi, aleşi dintre feciorii boiereşti de pe moşiile sale şi a unei cete de arnăuţi. Roznovanu ocoli capcanele întinse în lungul drumului de Săndulache, „păzitorul’ cinstei familiei sale. Când ajunse la Ruginoasa, porunci să fie distruse cu topoarele porţile castelului şi să fie alungaţi apărătorii de pe ziduri. Trădat şi de arnăuţii săi, care fuseseră cumpăraţi cu bani de Nicolae Roznovanu, Săndulache Sturdza ramase singur să apere scara care ducea în apartamentul cucoanei Marghioliţa. După ce ucise doi dintre atacatori, fu înjunghiat în inimă de unul dintre arnăuţii lui Roznovanu. Cucoana Marghioliţa, „leşinată” în apartamentul său, fu transportată în castelul curtezanului ei de la Stânca – Iaşi.

Asediul castelului de la Stânca

Informat de cele întâmplate la Ruginoasa, Costache Sturdza a fost sfâşiat de durere, dar nu pentru moartea fiului său, la înmormântarea căruia nici nu s-a dus, ci pentru răpirea cucoanei Marghioliţa. Cerând domnitorului să i se facă dreptate, acesta a ordonat ca o sută de lăncieri din garda sa să meargă la Stânca, să-l prindă pe Roznovanu şi să-l ducă la Ruginoasa, pentru reconstituirea crimei, iar pe cucoană s-o predea soţului. Ordinul domnitorului nu a putut fi însă executat, zidurile castelului de la Stânca fiind apărate de oameni înarmaţi. Mihai Sturdza Vodă a poruncit atunci ca palatul să fie înconjurat şi nimeni să nu poată pătrunde înăuntru. Înfometaţi, apărătorii lui Nicolae Roznovanu au început să fugă, ceea ce l-a făcut să-i mărturisească amantei sale că va trebui să se predea.

Cunoscând slăbiciunea pe care soţul o avea pentru dânsa, Marghioliţa l-a sfătuit pe Roznovanu să nu facă un asemenea gest, care putea să-l priveze pentru mult timp de libertate, propunându-i s-o lase să se întoarcă acasă, în schimbul încetării acţiunii de urmărire. Zis şi făcut. Îndată ce a primit scrisoarea Marghioliţei cu această propunere, Costache Sturdza, înnebunit de bucurie, a cerut domnitorului să înceteze asediul şi să se oprească ancheta. Mihai Sturdza, deşi a fost surprins de cererea vărului său, ca să lase nepedepsită o crimă care curmase viaţa unui fiu, pentru o femeie adulteră, a acceptat-o totuşi. Astfel „victoriosul” soţ şi-a putut aduce soţia acasă şi pentru el viaţa a continuat să se desfăşoare normal.

Fuga în Bucovina şi a treia căsătorie a Marghioliţei cu amantul

Cam la nouă luni după consumarea dramei de la Ruginoasa, cucoana Marghioliţa, însoţită de acelaşi Nicolae Roznovanu, a fugit din Iasi. Aflând vestea, Costache Sturdza „plângea, zbiera, se bocea, tavălindu-se pe jos ca copiii”. Fugarii, însoţiţi de 16 oameni bine înarmaţi, au trecut în Bucovina, unde la 10 noiembrie 1842 s-au cununat după „ritul ortodox”, deşi cucoana Marghioliţa nu fusese divorţată de Costache Sturdza.

La cererea domnului, mitropolitul Veniamin Costache a făcut cunoscut tuturor că această căsătorie nu este legală, fiind în afara legii şi impotriva canoanelor. Cu aprobarea patriarhului, a pus asupra lui Nicolae Roznovanu si a cucoanei Marghioliţa „soborniceasca osândă, atât pentru a lor deşteptare, cât şi spre pilda altora”. Ei au fost excluşi din comunitatea ortodoxă şi niciun membru al clerului nu avea voie „să-i introducă în biserică, nici să-i stropească cu aghiazmă, nici să le dea anafură”.

Fugari în lume

Neliniştiţi de situaţia care li se crease, Nicolae Roznovanu şi cucoana Marghioliţa s-au dus la Constantinopol, unde au încercat să obţină dezlegarea patriarhului, dar cererea le-a fost refuzată. Nemulţumiţi, au trecut la catolicism şi apoi la protestantism, fiind divorţaţi şi cununaţi, încă o dată, da către pastorul ambasadei anglicane de la Constantinopol.

Fiindcă divorţul şi căsătoria oficiată de postul amintit erau considerate ilegale în Moldova, iar Costache Sturdza insista ca vinovaţii să fie aspru pedepsiţi, ei au fost nevoiţi să trăiască mai mulţi ani în străinătate. Cei doi copii pe care cucoana Marghioliţa i-a avut între timp au fost consideraţi ca născuţi în „bigamie” şi în „amestecare de sânge”.

Întoarcerea acasă

Situaţia s-a limpezit abia după înscăunarea unui nou domn în Moldova, Grigore Ghica Vodă V, văr cu cucoana Marghioliţa. Ca rezultat al intervenţiei acestuia şi mai ales al banilor plătiţi de Nicolae Roznovanu, mitropolitul Meletie a aprobat „ca legiuită” căsătoria oficiată în Bucovina, iar în 1856 mitropolitul Sofronie a eliberat două acte de naştere şi botez celor doi copii, Nicolae şi Smărăndiţa, apreciind că s-au născut „din legiuita însoţire”.

Sfârşitul…

Scurt timp după legalizarea căsătoriei Mariei Ghica Sturdza cu Nicolae Roznovanu, Costache Sturdza, care „căzuse în mintea copiilor”, a murit din cauza unei congestii cerebrale. Eroul principal al acestei întâmplări, Nicolae Roznovanu, a murit la Viena, în mai 1858, fiind adus şi înmormântat de cucoana Marghiotiţa la Roznov, judeţul Neamţ. Ea a mai trăit încă mulţi ani, în mare belşug, până în mai 1888, bucurându-se de mare trecere, lumea uitându-i păcatele şi greşelile tinereţii.

Înainte de moarte, deşi fusese sub blestemul patriarhului ecumenic şi al mitropolitului, şi-a exprimat dorinţa să fie înmormântată în vechea catedrală a mitropoliei din Iaşi, ceea ce s-a făcut. Ulterior, rămăşiţele ei pământeşti au fost aduse la Roznov şi depuse în cavoul familiei.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
100% Free SEO Tools - Tool Kits PRO