
Buletinul Oamenilor de Știință Atomici a mutat, pe 27 ianuarie 2026, Ceasul Apocalipsei la 85 de secunde înainte de miezul nopții, cea mai apropiată oră din istoria sa. Decizia reflectă o deteriorare susținută a securității nucleare, stabilității climatice, siguranței biologice, guvernanței Inteligenței Artificiale și conducerii internaționale. Potrivit Consiliului pentru Știință și Securitate al Buletinului, lumea nu se confruntă cu o singură amenințare copleșitoare, ci cu o convergență a riscurilor accelerate care interacționează în moduri ce reduc marja de eroare aproape de zero. Ceasul Apocalipsei a fost creat în 1947 de oamenii de știință implicați în Proiectul Manhattan ca o modalitate de a comunica pericolul existențial într-o formă pe care publicul să o poată înțelege cu ușurință. Miezul nopții reprezintă punctul în care omenirea pierde controlul asupra sistemelor pe care le-a creat. Fiecare ajustare anuală reflectă dacă situația globală s-a apropiat sau s-a îndepărtat de acel prag. Trecerea din 2026 la 85 de secunde marchează cel mai sever avertisment emis vreodată de Buletin.
Riscul nuclear rămâne esențial pentru evaluarea Consiliului. În ultimul an, trei conflicte active care au implicat state înarmate nuclear au demonstrat cât de repede se poate produce escaladarea. Războiul din Ucraina continuă să fie caracterizat de semnalizări nucleare explicite din partea Rusiei, alături de introducerea unor tactici destabilizatoare care estompează linia dintre conflictul convențional și cel strategic. Posibilitatea unor calcule greșite rămâne ridicată, mai ales că multe canale diplomatice rămân în mare parte înghețate. În Asia de Sud, tensiunile dintre India și Pakistan au erupt în schimburi militare directe care au implicat rachete și drone. Ambele țări dețin arsenale nucleare și au un istoric de situații de risc limită în timpul crizelor. În Orientul Mijlociu, atacurile aeriene efectuate de Israel și SUA împotriva instalațiilor nucleare iraniene au introdus și mai multă incertitudine. Deși obiectivul declarat a fost de a limita ambițiile nucleare ale Iranului, Buletinul notează că astfel de acțiuni ar putea, în schimb, stimula dezvoltarea de arme nucleare sub acoperire. Efectul pe termen lung al acestor atacuri rămâne neclar, adăugând un alt nivel de instabilitate unei regiuni deja volatile.
Dincolo de conflictele active, Buletinul indică prăbușirea controlului armelor ca factor major al mișcării ceasului. Arsenalele nucleare se extind în loc să se micșoreze. China continuă să crească dimensiunea și sofisticarea forțelor sale nucleare. SUA și Rusia modernizează sistemele de lansare a armelor și focoasele nucleare. Dialogul privind stabilitatea strategică a încetat în mare parte, iar noul tratat START se apropie de expirare. Sfârșitul său ar pune capăt a aproape 6 decenii de limite formale impuse celor mai mari două arsenale nucleare din lume. Riscul este amplificat de noile tehnologii militare. SUA intenționează să implementeze un sistem de apărare antirachetă multistrat, care include interceptoare spațiale. Deși sunt concepute ca sisteme defensive, astfel de sisteme pot încuraja adversarii să își extindă sau să își diversifice arsenalele. Buletinul avertizează că această traiectorie crește probabilitatea unei curse a înarmărilor spațiale, adăugând încă un domeniu în care conflictul s-ar putea extinde.
Schimbările climatice reprezintă un alt factor major din spatele mișcării ceasului. Nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au atins 150% din concentrațiile preindustriale. Temperaturile medii globale din 2024 și 2025 au fost cele mai ridicate din istoria modernă. Nivelul mărilor continuă să crească din cauza topirii ghețarilor și a expansiunii termice, sporind vulnerabilitatea populațiilor de coastă. Efectele instabilității climatice nu mai sunt proiecții abstracte. Valurile de căldură severe au cauzat zeci de mii de decese numai în Europa, pentru a treia oară în patru ani. Inundațiile din bazinul fluviului Congo au strămutat sute de mii de oameni. Precipitațiile record din anumite părți ale Braziliei au forțat peste o jumătate de milion de locuitori să-și părăsească locuințele. În același timp, secetele au afectat regiuni din America de Sud și Africa, subminând securitatea alimentară și stabilitatea economică. În ciuda acestor impacturi, Buletinul concluzionează că răspunsurile globale au fost inadecvate sau activ contraproductive. Summit-urile internaționale recente privind clima nu au reușit să acorde prioritate eliminării treptate a combustibililor fosili sau monitorizării semnificative a emisiilor.
Riscurile biologice reprezintă o componentă din ce în ce mai importantă a evaluării Buletinului. În decembrie 2024, oamenii de știință din nouă țări au avertizat public că crearea în laborator a așa-numitei vieți în oglindă ar putea reprezenta o amenințare existențială. Organismele în oglindă ar fi construite din molecule care sunt inverse celor utilizate de toată viața cunoscută de pe Pământ. Deoarece sistemele biologice existente au evoluat pentru a interacționa cu o singură orientare moleculară, viața în oglindă ar putea, în mod plauzibil, să se sustragă controalelor naturale asupra creșterii și răspândirii. Dacă un organism oglindă autoreplicant ar scăpa de sub control, s-ar putea răspândi prin ecosisteme fără concurență, provocând potențial un colaps ecologic pe scară largă. Buletinul subliniază că în prezent nu există un cadru internațional care să guverneze această cercetare.
Inteligența Artificială (AI) adaugă încă un nivel de risc. Buletinul evidențiază integrarea rapidă a AI în sistemele militare și de apărare de către marile puteri, inclusiv în comanda și controlul nuclear. Aceste sisteme sunt implementate în ciuda unor probleme bine documentate legate de fiabilitate. Potențialul ca sistemele automate să interpreteze greșit datele sau să escaladeze o criză mai repede decât pot interveni factorii de decizie umani este o preocupare tot mai mare. În afara domeniului militar, AI remodelează mediul informațional global. Răspândirea dezinformării generate de AI a erodat și mai mult încrederea în instituții și fapte, subminând discursul public necesar pentru a aborda amenințările la scară largă. Potrivit Buletinului, această instabilitate informațională acționează ca un multiplicator de forță, îngreunând mobilizarea unor răspunsuri coordonate la pericolele nucleare, climatice sau biologice.
Ceasul Apocalipsei nu este o predicție a Apocalipsei. Este un avertisment despre apropierea ei. La 85 de secunde înainte de miezul nopții, mesajul Buletinului este că lumea funcționează aproape fără nicio rezervă. Sistemele care odinioară absorbeau șocurile și preveneau catastrofa se erodează. În astfel de condiții, reținerea, cooperarea și previziunea nu mai sunt virtuți abstracte. Sunt cerințe pentru supraviețuire.
Sursa: thebulletin.org
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025











