Edgar Cayce şi viziunile sale senzaţionale despre Atlantida

5.249 vizualizari

atlantida2Despre Atlantida nu există de-a lungul istoriei decât scrierile lui Platon „Critias” şi „Timeu”, neluând în consideraţie diverse referiri la acest subiect. Edgar Cayce, fără să cunoască ce a scris Platon, începând cu anul 1924 şi până în 1944, a avut comunicări extrasenzoriale ce cuprindeau informaţii detaliate despre acest continent dispărut. În biblioteca de la Fundaţia Cayce există 2.500 de lecturi, cum erau numite aceste comunicări, care se referă la Atlantida, cu un conţinut informaţional incredibil.

În 1934, el spunea despre acest continent că s-a situat între Golful Mexic şi Marea Mediterană, în zona Oceanului Atlantic. Urme vizibile ale civilizaţiei atlante există în Pirinei, Maroc, Hondurasul britanic, Yucatan, America, Antilele britanice. Bahamas reprezintă o parte vizibilă şi astăzi a vechii Atlantide. Dacă s-ar efectua sondaje geologice în apropiere de Bimini sau pe unde trece Gulf Stream, s-ar descoperi cu siguranţă dovezi hotărâtoare. Pământul, fiinţa vie, de-a lungul existenţei sale a suferit numeroase transformări. Multe teritorii au dispărut, multe au apărut ca apoi să dispară din nou. La început, oamenii populau zona Carpaţilor şi Caucazului, Tibetului, Mongoliei şi Saharei, în regiunea superioară a Nilului. Această epocă a existat acum 10,5 milioane de ani, populaţia Terrei numărând atunci 130 milioane de oameni.

În New Mexico, există grote de acum o sută de mii de secole. În vremea lui Cayce, ştiinţa susţinea că vechimea omului este de câteva milioane de ani, astăzi însă descoperirile făcute recent îi dau dreptate acestui profet. „Potopul lui Noe” despre care relatează Biblia, este plasat de Edgar Cayce în perioada când exista Atlantida, acesta având loc acum 22.600 de ani, când s-au declanşat mari erupţii vulcanice. Înainte de a fi zguduit de primele erupţii, Atlantida era un continent mare. După primul cataclism, la extremitatea lui sudică, s-au format insule, fărâmiţându-se astfel întregul. Atlanţii au ajuns la o civilizaţie superioară, marcând ulterior viaţa popoarelor din ţările în care s-au refugiat o dată cu scufundarea totală a continentului. Atlanţii aveau pielea roşie, de unde ulterior şi numele de rasa roşie.

Cayce spunea că în acea vreme formele corpurilor erau mai mult forme de gânduri, adică se puteau proiecta în direcţia în care lua forma în gând dezvoltarea lor. Cred că, folosind un limbaj din domeniul paranormal, acest lucru se traduce prin dematerializare şi materializare sau teleportări. Entităţile încarnate erau la început hermafrodite, înainte de apariţia lui Adam pe Pământ. „Prima separare a s*xelor a avut loc în Atlantida”. În acea perioada, nu se lucra pentru a avea din ce trăi, ca astăzi. Unii atlanţi erau serviţi de nişte roboţi semi-umani sau semianimali, creaturi de genul sclavilor care aparţineau unor indivizi sau unor grupuri. Aceştia pot fi comparaţi cu animalele domestice de astăzi cum sunt calul, măgarul, câinele, pisica, vietăţi care sunt dependente de stăpân.

Cei cu forma complet umană erau împărţiţi în două grupuri: Copiii Legii lui Unul şi Fiii lui Belial, adică în Buni şi Răi. Rivalitatea dintre ei va duce într-un final la sfârşitul Atlantidei. Pe măsură ce trecea timpul, înfăţişarea fizică a atlantilor evolua către forma umană de astăzi. Atât acele fiinţe robotice, cât şi atlanţii cu formă umană erau de statură variabilă, de la pitici până la giganţi. „Căci existau giganţi pe Pământ în acea vreme, oameni care măsurau pâna la 10 -12 picioare înălţime (3-3,5 metri), fiind foarte bine proporţionaţi. Printre toate aceste corpuri existau unele cu o formă mai bine adaptată, aveau talia ideală, atât masculină cât şi feminină, întrucât începuse deja separarea s*xelor. Modelul perfect a fost cel al lui Adam, în momentul în care acesta a apărut”.

Cayce amintea în comunicările sale şi despre schimbarea axei polilor, care s-ar fi produs de mai multe ori pe Pământ şi se va mai produce, lucru ce ne preocupă în prezent pentru că va aduce schimbări radicale în viaţa desfăşurată pe Terra.

Lecturile lui Cayce mai descriu o societate Atlanta foarte avansată din punct de vedere tehnologic, dar nesăbuită. Energiile descoperite şi folosite în acea perioadă, cele ale razelor solare amplificate de cristale, ale gazelor, cele electrice, energia aburului, cele care provoacă radiaţii, materialele explozive inventate încă din acea perioadă erau întrebuinţate de către cei Răi în scopuri distructive. La un moment dat folosirea acestor energii de către Fiii lui Belial a provocat primul dintre cataclisme, o erupţie vulcanică atât de puternică încât şi continentul s-a fărâmiţat în mai multe insule. Se întâmpla în anul 50700 î.Hr. Şi era prima etapă din dispariţia sa, când au rămas din el cinci insule. După a doua etapă din anul 28200 î.Hr. Au mai dispărut două insule, iar în anul 10600 î.Hr. mişcările tectonice şi inundaţiile dezastruoase au „desăvârşit” dispariţia completă şi a ultimelor trei insule. Era perioada apogeului tehnicii, fiind cunoscute atunci aparatele performante de zbor, televiziunea, înregistrarea vocii, dezintegrarea atomului, „raza morţii” (raza laser). „Capacitatea de a folosi… aceste elemente care sunt în interiorul energiilor Universului a adus în acea perioadă forţe care au provocat distrugerea ţării… totuşi puterea unor astfel de energii este cea care face să se nască lumile.” S-a folosit şi în acea perioadă energia atomică, însă nu se ştie sub ce formă şi în ce mod a fost întrebuinţată.

Atlanţii ajunşi în Yucatan au creat civilizaţia maya. În America de Nord s-au instalat în New Mexico, Arizona şi Colorado, ajungând până în Mississippi şi Ohio. Ei au influenţat religia triburilor indiene. Arhivele religioase ale atlanţilor şi dosarele lor ce cuprindeau descoperirile ştiinţifice importante au fost salvate de la pieire înaintea scufundării continentului, fiind duse în Egipt, Honduras şi Yucatan.