Am putea fi cu toţii marţieni? Da! – cred unii cercetători
În urmă cu aproximativ 20 de ani, eminentul om de știință Joe Kirschvink a sugerat la o reuniune ştiinţifică faptul că viața de pe Pământ ar avea originea pe Marte. Zece ani mai târziu, un alt proeminent om de știință, Steve Benner, a argumentat şi el o posibilă origine marțiană a vieții terestre. Aşadar, reapare ipoteza panspermiei, adică viața poate fi transportată de pe o planetă pe alta.
Ideea panspermiei există încă din timpurile antice grecești, dar a recăpătat atenția vremurile moderne odată cu Svante Arrhenius, care în 1908 a sugerat că spori de bacterii ar putea fi împinși de vântul solar și să ajungă pe planete, însămânțandu-le astfel cu viață. Ideea are însă criticii ei: ar putea supravieţui aceşti spori unor călătorii cosmice pe distanţe imense?
Un alt eminent om de știință care a promovat panspermia a fost astrofizicianul Fred Hoyle. El credea că asteroizii şi cometele au adus elementele de bază ale vieții pe Pământul timpuriu, cum ar fi aminoacizii.
Dar, ca elemente de bază ale vieții, organismele microbiene nu ar putea fi transferate de pe o planetă pe alta? Bacteriile fără un strat gros de ecranare sunt prea vulnerabile în spațiu cosmic, chiar dacă transferul ar avea loc doar de la o planetă la alta din același sistem solar. Dar ce se întâmplă dacă o bacterie sau un spor latent ar fi protejat într-un meteorit, sub mai multe straturi de rocă sau sedimente? Au existat multe studii de la ipotezele lui Kirschvink și Benner, care au indicat că dacă microbii s-ar afla într-un meteorit, o parte semnificativă din această încărcătură microbiană ar supraviețui probabil unui transfer de pe Marte pe Pământ.
În mod clar, dacă propunem ipoteza că viață s-a transferat între Marte și Pământ, acest lucru ar însemna ca viața să-şi avut originea pe Marte mai întâi. Acest lucru pare plauzibil, având în vedere că „planeta roşie” a fost odată mai caldă, mai umedă și foarte asemănătoare cu Pământul. Viața de pe Marte ar fi evoluat mai devreme decât pe Pământ, pentru că a devenit locuibilă mai repede.
Un transfer de viaţă cu ajutorul meteoriților ar fi putut să meargă în ambele sensuri, de la Marte pe Pământ sau invers. Dar, traiectoria vieţii către Pământ este mult mai probabilă, deoarece Pământul are o forţă gravitațională mai mare, iar Soarele se află în centrul sistemului solar. Orice material ejectat de pe Marte probabil ar zbura către Soare, dar, din întâmplare, planeta noastră ar putea fi în locația potrivită pentru a intercepta rocile marţiene.
Deci, am putea fi cu toții marțieni? Având în vedere lipsa de cunoștințe despre originea vieții, e greu de spus. Dar ipoteza este posibilă. Și este o pe ipoteză care ar trebui testată în viitoarele misiuni pe Marte.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În urmă cu aproximativ 20 de ani, eminentul om de știință Joe Kirschvink a sugerat la o reuniune ştiinţifică faptul că viața de pe Pământ ar avea originea pe Marte. Zece ani mai târziu, un alt proeminent om de știință, Steve Benner, a argumentat şi el o posibilă origine marțiană a vieții terestre. Aşadar, reapare ipoteza panspermiei, adică viața poate fi transportată de pe o planetă pe alta.
