O ipoteză fascinantă: povestea SF a lui „James Bond” s-a bazat pe tehnologiile avansate ascunse ale Tartariei – civilizaţie resetată şi ştearsă din istorie după 1776
În 1936, Peter Fleming, fratele lui Ian Fleming și ofițer de informații britanic, a publicat „Știri din Tartaria”. În expediția sa de la Beijing în Kaşmir a traversat direct Asia Centrală, inima imperiului uitat, cunoscut cândva sub numele de Tartaria. La acea vreme, cuvântul „Tartaria” fusese deja șters de pe hărțile obișnuite și din educația istorică, respins ca un termen geografic învechit. Dar Fleming a ales să-l folosească în mod deliberat, evocând o regiune învăluită în mister, legende și, poate, rămășițele îngropate ale unei civilizații avansate.
Pentru mulți, călătoria sa nu a fost doar un jurnal de călătorie, ci şi o misiune de recunoaștere sub ordine imperiale, pentru a investiga și a raporta despre ruinele, anomaliile și cunoștințele ezoterice care încă persistă în lumea veche. Ce-a mai rămas din moștenirea Tartariei? Grandioase forturi în formă de stea, orașe masive și goale, precum și structuri cu o precizie arhitecturală inexplicabilă; toate acestea ar fi putut fi centre energetice antice, rămășițe ale unei civilizații care stăpânea puterea eterică, tehnologia bazată pe rezonanță și, eventual, chiar sistemele antigravitaționale. În loc să recunoască deschis aceste anomalii, Peter Fleming le-a ascuns în spatele umorului, contribuind efectiv la suprimarea cunoașterii care ar putea contesta cronologia istorică oficială.
Ian Fleming, profund inspirat de isprăvile fratelui său și la fel de înrădăcinat în Serviciile de Informații ale Marinei Britanice, avea să-l creeze pe James Bond, probabil cel mai emblematic spion fictiv din cultura modernă. Dar lumea lui Bond este o alegorie presărată cu adevăruri ascunse. Bond este obsedat de tehnologii mult dincolo de ceea ce se spune publicului că există: arme spațiale, dispozitive de manipulare a vremii, experimente de control al minții, arme cu energie solară și baze subterane construite în ruine antice. Acestea nu sunt invenții imaginative, ci reflectă chiar tehnologiile despre care unii susțin că au existat odinioară, înainte ca o mare resetare globală să șteargă acea civilizație din memorie în 1776.
Personaje fictive din „James Bond”, precum Hugo Drax, care construiește o stație spațială pentru a reporni umanitatea, sau Scaramanga, care folosește energia solară ca şi armă, nu sunt doar genii malefice, ci sunt arhetipuri ale celor care au redescoperit fragmente de tehnologie din Tartaria. Ascunzătorile lor, complexele submontane, insulele în stil fortărețe stelare – oglindesc minunile arhitecturale ale structurilor Lumii Vechi construite odinioară pentru a rezona cu rețeaua energetică a Pământului. Dar, care este rolul lui James Bond? Este acela de a distruge aceste elemente, asigurându-se că secretele Tartariei rămân îngropate?
În opera lui Ian Fleming se regăsește amprenta inconfundabilă a francmasoneriei și a ritualului ezoteric. Organizațiile malefice precum Spectre seamănă cu societăți secrete malefice, grupuri separatiste care încearcă să reactiveze tehnologiile interzise și înțelepciunea antică. Poveștile cu Bond se bazează adesea pe teme de inițiere, pe renașterea lumii prin ordine, o reflectare a cosmologiei masonice și o posibilă întărire a secretului Elitei care a șters Tartaria din arhivele istorice.
Se spune că Tartaria nu era o cultură primitivă, ci o civilizație globală avansată din punct de vedere tehnologic. Se crede că ea poseda sisteme de energie liberă, tehnologii de vindecare bazate pe sunete și frecvențe și o arhitectură concepută pentru a se armoniza cu energiile naturale ale Pământului. După un cataclism artificial, memoria sa a fost ștearsă, iar tehnologiile sale au fost recuperate și ascunse. Ceea ce a mai rămas din ea este fie discreditat ca mit, fie reambalat ca SF.
Frații Fleming au jucat un rol esențial în acest proces. Accesul direct al lui Peter la ruinele Tartariei și capacitatea lui Ian de a codifica istoria suprimată în ficțiune populară i-au făcut pe cei doi să transforme adevărul unei civilizații pierdute într-o fantezie a spionajului. În timp ce Bond i-a eliminat pe cei care au încercat să învie puteri antice, adevărata operațiune a fost psihologică, de a transforma cele mai profunde adevăruri ale trecutului uitat al umanității în divertisment, dezarmându-le astfel pentru totdeauna.
Din această perspectivă, franciza „James Bond” nu este doar un gigant cultural, ci o mască ritualizată pentru distrugerea memoriei. Tehnologia din Tartaria nu a dispărut – a fost confiscată. Povestea sa nu s-a pierdut – a fost rescrisă.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
În 1936, Peter Fleming, fratele lui Ian Fleming și ofițer de informații britanic, a publicat „Știri din Tartaria”. În expediția sa de la Beijing în Kaşmir a traversat direct Asia Centrală, inima imperiului uitat, cunoscut cândva sub numele de Tartaria. La acea vreme, cuvântul „Tartaria” fusese deja șters de pe hărțile obișnuite și din educația istorică, respins ca un termen geografic învechit. Dar Fleming a ales să-l folosească în mod deliberat, evocând o regiune învăluită în mister, legende și, poate, rămășițele îngropate ale unei civilizații avansate.
