Nume stranii de oraşe dacice găsim într-o hartă din 1540: Hydata, Rhamidana, Zermizirga, Zuribara, etc.


Sebastian Munster (1488-1552) a fost un cartograf și cosmograf german. De asemenea, el a fost un cărturar creștin, care a predat ca profesor la Universitatea din Basel. Lucrarea sa binecunoscută – „Cosmographia” – harta lumii extrem de precisă, s-a vândut foarte bine și a avut 24 de ediții.

Într-una din lucrările sale din 1540, Munster ne prezintă hărţile detaliate ale Europei din timpurile antichităţii. În „Tabula Europae IX”, apare şi harta Daciei, care se pare că forma în acele vremuri un mare imperiu, cuprinzând părţi din Bulgaria, Rep. Moldova, Ungaria sau Croaţia de astăzi.

Foarte interesante însă sunt numele oraşelor dacice aşa cum apar ele în harta lui Munster: Arcobadara, Angustia, Apulum, Argidana, Carsidana, Docirana, Dierna, Hydata, Lizisis, Marcodana, Netindana, Napuca, Petrodana, Patruissa, Pirum, Paloda, Pinum, Rhamidana, Sandana, Singidana, Sornum, Triphulum, Tiasum, Tibiscum, Vtidana, Ziridana, Zermizirga, Zusidana, Zuribara, Zermizegetusa, Zeugma.

Desigur, unele aşezări dacice se identifică cu oraşele de astăzi (de exemplu, Apulum = Alba Iulia, Napuca = Cluj-Napoca, Petrodana = Piatra-Neamţ), apărând şi capitala statului dac, Zermizegetusa, adică Sarmizegetusa. Având în vedere densitatea sufixului „dana” din numele aşezărilor, putem concluziona că acesta însemna „localitate” în limba dacă.


DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.