Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

Marele secret al masoneriei: stâlpii lui Enoh de dinaintea potopului lui Noe

743

blankCea mai veche şi cea mai larg acceptată istorie tradiţională despre originile Breslei Masoneriei a apărut imediat după ce francmasoneria a fost adusă în Anglia de regele James (Iacob) şi curtea sa scoţiană. Regele James al VI-lea al Scoţiei (1566-1625) devenise francmason la Loja Scoon şi Perth în 1601 şi, în 1603, a a fost încoronat ca rege al Angliei sub numele de James I (Iacob). El a fost cel care a permis o nouă traducere în engleză a Bibliei, cunoscută ca Versiunea Regelui James, pentru a evita ceea ce numea „greşelile papistăşeşti” apărute în traducerile anterioare.

Istoria tradiţională a Breslei Masoneriei apare în nişte documente, cunoscute sub numele de Sarcinile Antice, care acordă o mare importanţă realizărilor popoarelor de dinaintea potopului lui Noe. Ele susţin că toate cele şapte ştiinţe – gramatica, retorica, logica, aritmetica, geometria, muzica şi astronomia — erau foarte dezvoltate înaintea potopului şi că oamenii care le-au dezvoltat au prevăzut venirea potopului şi au păstrat informaţiile pe doi stâlpi, unul construit pentru a contracara focul, iar celălalt apa. În plus, se mai spune că egiptenii nu au fost primii creatori de civilizaţie, ci au descoperit aceşti stâlpi după potopul lui Noe şi s-au folosit de ştiinţa găsită pentru a realiza marile lor progrese.

Cei doi stâlpi din manuscrisul masonic “Inigo Jones

Într-un alt manuscris masonic, denumit Inigo Jones (apărut la începutul domniei regelui James, dar care se bănuie că erau mai vechi cu ce puţin câteva sute de ani) se dau detalii despre paşii făcuţi pentru a păstra cunoştinţele ştiinţifice, astfel încât acestea să reziste dezastrului iminent (potopul lui Noe):

“Mă întrebaţi cum a fost inventată această Ştiinţă; Răspunsul meu este acesta: că “înaintea Marelui Diluviu cunoscut ca Potopul lui NOE, a trăit un Om pe nume LAMEH, după cum puteţi citi în Capitolul IV din Geneza; care avea două Soţii, Una pe nume ADA, cealaltă ZILLA. De la ADA a avut doi FII, JABAL şi JUBAL; de la ZILLA a avut un FIU pe nume TUBALL şi o Fiică, Naamab. Aceşti patru Copii au fondat toate meseriile şi ştiinţele din Lume: JABAL a găsit GEOMETRIA şi a împărţit Turmele de Oi, El a construit prima dată o Casă din Piatră şi Lemn. Fratele LUI, JUBAL a descoperit Arta Muzicii, El a fost Tatăl tuturor, mânuind Harpa. TUBAL-CAIN i-a instruit pe toţi Meşteşugarii care lucrau cu Alamă şi Fier, iar Fiica a descoperit ARTA Ţesutului.

ACEŞTI Copii ştiau bine că DUMNEZEU se va răzbuna pentru PĂCAT, ori prin Foc, ori prin Apă; Motiv pentru care şi-au Scris Ştiinţele pe care le-au găsit pe cei Doi Stâlpi, pentru a putea fi găsite după Potopul lui NOE. UNUL din Stâlpi era din marmură, iar pe acesta nu-l va Arde niciun Foc, iar celălalt numit Laternes nu se va scufunda în nicio Apă.

Următoarea NOASTRĂ Intenţie este Să vă Spunem cum şi în cefei au fost găsite aceste PIETRE, unde au fost Scrise aceste ŞTIINŢE. Marele HERMES (supranumit TRISMEGISTUS, sau Cel Mare de trei ori) fiind atât Rege, Preot cât şi Filosof (în EGIPT) I-a găsit pe Unul dintre ei şi a Trăit în Anul Luminii Două Mii şi Şaptezeci şi Şase, în Regatul lui NINUS, şi unii îl consideră Nepotul lui CUSH, care a fost nepot al lui NOE, el a fost primul care a început să înveţe Astrologia, Să Admire celelalte Minuni ale Naturii; El a dovedit că există un singur DUMNEZEU, Creatorul tuturor Lucrurilor, El a împărţit ziua în Douăsprezece Ore, se consideră, de asemenea, că el a fost primul care a împărţit ZODIACUL în Douăsprezece Semne. El a fost scrib de-al lui OSIRIS, Regele EGIPTULUI; Şi se spune că a inventat Scrierea Obişnuită şi Hieroglifele, primele (Anno Mundi. MDCCCX.) Legi ale Egiptenilor; şi Diverse Ştiinţe şi i-a învăţat şi pe alţi Oameni.”

Aceeaşi stâlpi apar şi în manuscrisul “Wood”

Într-un manuscris francmasonic mai vechi, cunoscut ca manuscrisul “Wood“, se spune o poveste asemănătoare cu aceea din manuscrisul “Inigo Jones”:

“Aceşti patru copii ştiau bine că Dumnezeu se va răzbuna pentru păcatul lor, ori prin apă, ori prin foc. Motiv pentru care au scris ştiinţele pe care le-au descoperit pe doi stâlpi, pentru ca ştiinţele să poată fi găsite după potopul lui Noe.

Unul dintre stâlpi era din marmură, care nu arde în niciun foc, iar celălalt era din piatră, numit Laterus, care nu se dizolvă sau scufundă în nicio apă. Intenţia noastră este de a vă spune sincer cum şi în ce fel aceşti stâlpi de piatră (menţionaţi înainte) au fost găsiţi prima dată şi pe care erau scrise Ştiinţele (menţionate mai sus).

Cel numit Hermerius a primit apoi numele de Hermes, care era tatăl înţelepţilor. Care Hermes a găsit unul din aşa-numiţii Stâlpi de Piatră, în piatra cărora a găsit scrise ştiinţele. Şi numitul Hermes i-a învăţat pe oameni ştiinţele acestea la construcţia turnului Babel, astfel s-a descoperit prima dată ştiinţa Masoneriei şi a fost mult preţuită.”

Arcul regal al lui Enoh

În ramura francmasoneriei cunoscută ca Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, există un grad numit Arcul Regal al lui Enoh, care relatează o poveste asemănătoare. Un istoric al masoneriei de la începutul secolului XX a găsit vechiul ritual şi l-a comparat cu ritualul folosit astăzi. Acesta a arătat cum gradul al 13-lea, numit „Arcul Regal al lui Enoh” spune că Enoh, care prevăzuse că lumea va trece printr-un dezastru, manifestându-se printr-un potop de apă, ori prin foc, voia să păstreze măcar o parte din cunoştinţele omului din acele vremuri. Prin urmare, a inscripţionat câteva informaţii pe două coloane, una din cărămidă şi cealaltă din piatră. Aceste coloane au rezistat potopului şi au fost apoi descoperite una de evrei, iar cealaltă de egipteni.

O coloană a fost descoperită în timpul construcţiei templului lui Solomon

Apoi, acesta relatează cum în ritual se povesteşte despre descoperirea de către evrei a unor fragmente din această coloană în timpul construcţiei Templului lui Solomon, care a avut loc cu 3.000 de ani în urmă. În ritual, muncitorii curăţă terenul pe care se află situl (care era deja situl unui templu enohian mai vechi) şi găsesc partea de sus a unui arc de boltă. Un bloc de piatră este dat la o parte şi unul dintre masoni coboară pe o frânghie pentru a găsi anumite relicve.

Povestea se continuă în gradul următor, numit Cavaler Scoţian al Perfecţiunii (sau Mason Sublim al Bolţii Sacre). Din nou se arată cum piedestalul principal folosit în lojă îl reprezintă stâlpul lui Enoh, care, fiind găsit printre ruine de zidarii lui Solomon, a fost asamblat în acest scop. Pe masă se aşază pâine şi vin şi un inel de aur pentru proaspătul Frate. Tovarăşii lui, stând pe scaune, formează un triunghi şi se aşază 24 de lumini, trei şi cinci în vest, şapte în nord şi nouă în sud. Legenda repovestită spune că regele Solomon a format „Loja Perfecţiunii”, compusă din anumiţi Maeştri merituoşi, şi că, de câte ori aceasta se întrunea, nouă Cavaleri acopereau cu ţiglă (păziţi cu săbiile scoase) cele nouă boite care duceau spre Cripta Sacră. Nimeni n-avea voie să treacă fără să spună parola diferitelor boite.

Potrivit acestei tradiţii masonice, mai mulţi Maeştri de pe vremea lui Solomon erau invidioşi pe onorurile conferite membrilor gradului al 13-lea şi al 14-lea, cerând aceleaşi onoruri. Acest lucru le-a fost refuzat, iar Solomon le-a spus că toţi cei pe care i-a promovat în Gradul Perfecţiunii au lucrat în condiţii diferite şi periculoase, sub aceste ruine antice, că au intrat în inima pământului, aducând afară comori pentru a înfrumuseţa templul. Apoi le-a spus reclamanţilor să plece în pace şi să atingă perfecţiunea creând lucruri bune. Nemulţumiţi, aceştia s-au hotărât să meargă la ruinele antice şi să caute în inima Pământului, pentru a avea un motiv să facă o nouă cerere regelui pentru onorurile la care tânjeau.

În dimineaţa următoare, au mutat din loc Piatra Cubică de la intrare şi au coborât în grotă pe nişte frânghii, la lumina torţelor; dar nici n-au ajuns bine la fund, că toate cele nouă boite au căzut pe ei. Când Solomon a auzit de acest accident, a trimis trei demnitari de-ai săi, Joabert, Giblim şi Stolkin, să investigheze ce s-a întâmplat. Ajungând acolo, n-au reuşit să găsească rămăşiţe din boite şi n-au putut să afle dacă vreunul din cei care au coborât a reuşit să scape. Apoi au examinat cu atenţie locul, dar n-au găsit nimic, cu excepţia câtorva fragmente de zidărie inscripţionate cu hieroglife, despre care Solomon a declarat că sunt fragmente dintr-unul din stâlpii lui Enoh.

Apoi, povestea explică soarta acestui stâlp cu informaţii ştiinţifice de dinaintea potopului. S-a format un grup special de constructori, pentru a proteja coloana şi toate datele de pe ea şi, pentru a se recunoaşte unii pe alţii, purtau un inel de aur în timp ce „decodau” informaţiile de pe stâlp.

blankCei doi stâlpi, vechi simbol francmasonic

Planurile diferitelor bolţi de dinaintea diluviului, care se spune că au fost găsite pe muntele Moriah, sunt încă prezente în Francmasonerie. Vizualizarea după descrierea verbală este prezentă în Francmasonerie. Dacă Biblia nu îl relaţionează pe Enoh cu potopul, istoricul evreilor din primul secol, Josephus Flavius, face acest lucru. Josephus, despre care se spune că s-a pregătit în comunitatea de la Qumran, afirmă că Enoh a notat date astronomice pe cele două coloane.

De asemenea, unul din simbolurile de bază ale francmasoneriei sunt doi stâlpi care, cu siguranţă, fac referinţă la stâlpii antedeluviuni, pe care ar fi fost inscripţionaţi toate ştiinţele omenirii.

Vechile ritualuri ale Ritului Scoţial Antic spun că marii preoţi din Ierusalim, care au supravieţuit dezastrului din 70 d.Hr. (anul distrugerii templului lui Solomon de către romani), au dat naştere întâi unor mari familii nobiliare din Europa şi, după 1.000 de ani, au creat Ordinul Cavalerilor Templieri. Oare cunoştinţele lor detaliate proveneau de la aceste familii sau din documentele comunităţii esenienilor de la Qumran, pe care cavalerii le-au descoperit sub minele Templului din Ierusalim, între anii 1118 şi 1128?

Orgoni Crystal