Jornande Gotul ne spune că Dione Hrisostomul (155-240 d. Hr.) în scrierea sa despre geţi – acum pierdută – credea că la acest popor, regii şi marii preoţi se alegeau dintre „Sarabi Tiarei”. Aceşti „Sarabi Tiarei” formau la daci, la …
Mănăstirea „Cetăţuia Negru Vodă” se afla la 881 metri altitudine, pe un pinten situat între Valea lui Coman şi Valea Chiliilor, între satele Cetăţeni şi Badeni, la 25 km depărtare de Câmpulung, judeţul Argeş. Istoria modernă a acestui lăcaş cunoaşte …
Printre arborii de mare longevitate care semnifică, deopotrivă, soliditate și durată, se numără și stejarul, copac îndrăgit și ocrotit de om pentru marea lui frumusețe, dar și pentru extraordinara-i rezistență. Fundalul luptei lui Mircea cu Baiazid, de la Rovine, descrisă …
În 1742, un negustor grec pe nume Markos Antonios Katsaitis, face o călătorie de la Constantinopol la Iaşi şi Bucureşti, pentru care a întocmit şi un valoros jurnal de călătorie. La un moment dat, el scrie următoarele, referitor la domnitorii …
Istoria misterioaselor „Tăbliţe de la Sinaia” (despre care am vorbit de mai multe ori în cadrul acestui site) este următoarea: în anul 1875, a început construirea celebrului castel Peleş de la Sinaia, ridicat din bani proprii de către regele Carol …
Se stie că voievozii români întrebuintau ca arme de luptă şi buzduganul, iar cronicarul Miron Costin arată că printre alte insignii ale boierilor era şi buzduganuI. Pârcălabul Sucevei, purta la tabără buzduganul. Pârcălabul a fost în Evul Mediu un dregător …
În zorii zilei de 9/19 august 1601, într-o duminică, pe Câmpia Turzii se rostogoli în pulbere capul lui Mihai Viteazul, asasinat mişeleşte din ordinul generalului Basta. Dar ce s-a întâmplat cu rămăşiţele marelui voievod? Într-o scrisoare a lui Ieremia Movilă …
Marele voievod Ştefan cel Mare a fost înmormântat, precum se ştie, la Mănăstirea Putna (judeţul Suceava) în iulie 1504. Însă, cel mai ciudat lucru e felul în care conducătorul moldovean a fost înmormântat, aşa cum putem afla dintr-un articol de …