Misterul reginei din Saba: adevăr sau legendă?

11.190 vizualizari

Sheba2Exotică şi misterioasă, regina din Saba este cunoscută îndeosebi din relatarea biblică a întâlnirii cu regele Solomon. Este, de asemenea, sărbătorită în lumea islamică drept o regină puternică, sub numele Balkis sau Bilquis, iar în tradiţia etiopiana apare ca Makeda. În analele istoriei antice, probabil că doar Cleopatra a dobândit mai multă faimă ca regină puternică, deşi atât de puţine lucruri se cunosc despre enigmatica regină din Saba, încât arheologii şi istoricii nu sunt nici măcar siguri că ea a existat cu adevărat. Totuşi, descoperiri arheologice recente încep să arunce niţică lumină asupra identităţii uneia dintre cele mai uluitoare figuri din istorie.

Regina din Saba, menţionată în Biblie

Regina din Saba este menţionată în Biblie, în Cartea Regilor, drept „Regina Răsăritului”. Nu sunt oferite alte elemente cu privire la originea acesteia. Textul descrie felul în care regina, aflând despre renumitul Solomon, călătoreşte în fruntea unei caravane cu mirodenii, aur şi pietre preţioase, pentru a-l vizita pe marele rege al Ierusalimului. Potrivit Bibliei, intenţia ei este de a testa renumita înţelepciune a lui Solomon prin întrebări dificile. După ce se întâlneşte cu măreţul rege, ea rămâne uimită de înţelepciunea acestuia şi de grandoarea curţii sale regale, astfel că îi face daruri scumpe. Solomon, în schimb, îi oferă imense comori şi „tot ceea ce îşi doreşte” înainte de a se întoarce în regatul ei. Cam aceasta ar fi, în mare, povestea lui Solomon şi a reginei din Saba.

Coranul are o altă versiune despre regină

Deşi este ultima oară când auzim despre marea regină în Biblie, în vremurile post-biblice au fost create legende evreieşti şi musulmane având la bază relatarea lui Solomon şi a reginei din Saba, adăugându-se elemente noi şi adesea fantastice. Potrivit istoricului evreu Josephus Flavius, care a scris în primul secol d.Hr., aceasta a fost regina Egiptului şi a Etiopiei. Folclorul arab şi Coranul oferă relatări mai degrabă imaginare despre regina din Saba. Potrivit Coranului, Solomon primea ştiri de la o pupăză despre un ţinut bogat condus de o regină ai cărei slujitori venerau soarele. Solomon îi trimite o scrisoare reginei prin intermediul păsării, cerându-i să vină şi să-i aducă omagiu, ameninţând că îi va distruge regatul dacă va refuza. Saba este de acord să îl viziteze şi este convertită de Solomon la adorarea unicului Dumnezeu adevărat.

Unde s-a situat regatul reginei din Saba?

Întrebarea dacă există vreo urmă de adevăr istoric în asemenea legende a uluit cercetătorii vreme de sute de ani. Principala problemă este că se cunosc prea puţine despre regina din Saba. În afara Bibliei, pare să nu existe nicio altă dovadă a existenţei sale, iar scrierile istorice nu fac nicio menţiune cu privire la faimoasa regină. Totuşi, ea a devenit o imagine marcantă în multe culturi, astfel că este greu să-ţi imaginezi că povestea ei este pură fantezie. Arheologii moderni au afirmat că, dacă regina din Saba a existat ca figură istorică, atunci teritoriul străvechi Saba, pe care l-a guvernat, trebuie să fi fost situat fie între regatul Axum din Abisinia (Etiopia de astăzi), fie pe teritoriul Saba (în Yemen). Poate că amândouă, de vreme ce există doar o strâmtoare de 24 km a Mării Roşii între ele. La baza acestei presupuneri stă faptul că, atunci când l-a vizitat pe Solomon, printre daruri i-a dus şi tămâie, care se găseşte doar în aceste două zone şi în Oman, aflat în vecinătate.

În general, se crede că a domnit în jurul anului 950 î.Hr. Dar mai există vreo dovadă că Saba şi Axum ar fi fost bogatele regate conduse de o regină exotică aşa cum e descrisă în Biblie? Există dovada unei pieţe de parfumuri şi tămâie în Orientul Apropiat şi în Egipt, cel puţin din anul 3000 î.Hr. Regatul Saba era o naţiune de comercianţi prosperi, care deţineau controlul asupra rutelor caravanelor care transportau tămâie şi ierburi aromate prin deşert pentru templele mediteraneene şi nu numai. Capitala Sabei era Ma’rib, oraş construit la marginea sudică a Deşertului Arabiei, în delta secată Wadi Adana. În această zonă aridă, sabeenii aveau nevoie de resurse de apă. în consecinţă, începând cu anii 600-750 î.Hr., au construit un baraj pentru a colecta apa de ploaie a musonului care venea periodic în munţii apropiaţi. Au irigat pământul din jurul oraşului şi, astfel, au putut să-l cultive.

Sheba1Pe regina din Saba o chema Bilkis?

În 2002, un regizor de film, fotograf şi arheolog amator din Los Angeles, Nicholas Clapp, a publicat Sheba: Through the Desert in Search of the Legendary Queen. Clapp a sugerat că regina din Saba a fost renumita regină yemenită Bilkis, care guverna regatul Saba, poate cel mai influent şi prosper dintre cele cinci state antice din sudul Arabiei. De asemenea, Clapp a sugerat că Saba, spre deosebire de descrierea biblică, a fost o regină mult mai puternică decât Solomon, pe care îl consideră mai degrabă o căpetenie locală decât un rege măreţ. Potrivit lui Clapp, motivul călătoriei lui Bilkis la Ierusalim, împreună cu suita, a fost să ia parte la o importantă discuţie legată de comerţ. Aceste discuţii s-au centrat în principal pe negocierea unei rute prin ţinuturile controlate de Solomon, pentru a facilita comerţul de mirodenii şi tămâie la mare distanţă. De fapt, ambasada Sabei la Israel (aşa cum este descrisă în Biblie) ar putea fi o amintire distorsionată a uneia dintre cele mai mari misiuni comerciale din lume.

Uriaşul templu ovoid şi regina din Saba

Bilqis este, de asemenea, numele dat unui templu recent descoperit, aflat la aproximativ 15 km de ruinele capitalei Ma’rib. Mahram Bilqis sau Templul Zeului Lunii a fost, potrivit directorului de proiect, arheolog de la Universitatea din Calgary, prof. dr. Bill Glanzman, un loc sacru pentru pelerinii din întreaga Arabie, între 1200 î.Hr. şi 550 d.Hr. Acest uriaş templu ovoid are circumferinţa de 450 m, deşi o mare parte a sitului străvechi zace acum îngropată sub nisipul spulberat de vânt. Descoperirile din sit includ statui din bronz şi alabastru, precum şi o mulţime de oase de animale, indicând faptul că sanctuarul a fost folosit pentru sacrificarea animalelor.

Totuşi, în vechile texte nu se aminteşte de o regină a regatului Saba

De fapt, există dovezi scrise în textele asiriene din secolele al VIII-lea şi al VII-lea î.Hr. că regii Itamru şi Karib-ilu au fost conducătorii regatului Saba. Aceşti regi au fost menţionaţi în legătură cu unele tributuri şi daruri primite din Saba, printre care tămâie şi pietre preţioase, care amintesc de darurile făcute de regina din Saba regelui Solomon. Totuşi, se fac referiri la regi, şi nu la regine. Nu există nicio menţiune clară la regina din Saba în aceste texte. De asemenea, nu există nicio menţiune despre vreo regină din Saba în majoritatea inscripţiilor sabiene care au supravieţuit, inclusiv cele descoperite la templul Mahram Bilqis.

Unii cred că episodul din Biblie a fost imaginar

O altă problemă pe care o pune originea saveană a unei regine biblice din secolul al X-lea este că regatul din Saba nu pare să fi fost pe deplin dezvoltat la acea vreme. În timp ce Solomon a fost, fără îndoială, un conducător istoric influent, despre regina din Saba auzim doar în legătură cu acesta. În consecinţă, relatarea biblică este văzută de unii cercetători drept un episod care nu a avut loc în istorie, scris cu sute de ani după domnia lui Solomon, pentru a sublinia gloria şi înţelepciunea legendară a acestuia.

Solomon şi regina din Saba s-ar fi căsătorit?

Printre creştinii din Etiopia aşezaţi de-a lungul unui ţărm îngust al Mării Roşii dinspre Saba, circulă o legendă (inclusă în istoria epică a regilor, Kebra Negast) conform căreia aceştia ar fi descendenţii lui Menelik I, fiul Sabei şi al lui Solomon, care se află la originea dinastiei regale etiopiene. Potrivit legendei, Menelik a călătorit până la Ierusalim ca să-l vadă pe Solomon, tatăl său, care îmbătrânise. Acesta l-a implorat să rămână şi să devină rege după moartea sa. Dar Menelik a refuzat oferta şi s-a întors acasă noaptea, în secret, luând cu sine cea mai preţioasă relicvă a regatului, Chivotul Legământului. Din câte se pare, Menelik a dus chivotul înapoi în Axum, în nordul Etiopiei, unde a rămas până astăzi, într-o încăpere din curtea Bisericii Stăpânei Noastre Maria din Zion.

Sheba3O legendă care spune că regina din Saba ar fi domnit 40 de ani

În Kebra Negast, Makeda (cum este cunoscută regina din Saba) s-a născut în 1020 î.Hr. în Ophir, un port menţionat în Biblie şi considerat a fi situat undeva prin Yemen. Makeda a fost educată în Etiopia şi, când tatăl ei a murit, în 1005 î.Hr., ea a devenit regină la vârsta de 15 ani, guvernând vreme de 40 de ani, deşi alte relatări susţin că a guvernat
doar şase ani.

Posibilul mormânt al reginei din Saba se află în Nigeria?

În mai 1999, o echipă de arheologi nigerieni şi britanici a descoperit o serie de metereze masive în pădurile din Nigeria, pe care le consideră a fi dovezi ale centrului unuia dintre cele mai renumite regate din Africa şi posibilul mormânt al reginei din Saba. Monumentul de la Eredo este cel mai mare din Africa şi constă într-un şanţ împrejmuitor şi metereze înalte de 15 m, care se întind pe nu mai puţin de 160 km. Oamenii locului spun că Bilikisu Sungbo, un alt nume al reginei din Saba, ar fi săpat vastele graniţe ale regatului Eredo şi că pelerinii vin anual la ceea ce se crede a fi mormântul acesteia. Deşi zona are o istorie îndelungată de comerţ cu aur şi fildeş, care ar face legătura cu activităţile comerciale ale Sabei, nu există nicio dovadă arheologică directă sau textuală care să lege Saba de Axum. În ciuda legendelor locale, monumentul pare să fi fost ridicat la cel puţin 1.000 de ani după presupusa domnie a reginei în secolul al X-lea î.Hr.

Regina din Saba, sursă de inspiraţie pentru scriitori şi regizori

În ciuda nesiguranţei dovezilor arheologice şi istorice care să sprijine realitatea reginei din Saba, imaginea unei femei puternice, înzestrată cu frumuseţe şi înţelepciune, a continuat să inspire artişti, povestitori şi regizori. De la arta Renaşterii la epopeile sclipitoare ale Hollywood-ului, influenţa reginei din Saba a fost considerabilă, într-adevăr, regina din Saba a fost o temă favorită în filme de-a lungul istoriei cinematografiei. Unele dintre cele mai cunoscute versiuni şi variaţiuni ale legendei sale includ filmul mut al lui J. Gordon Edwards din 1921, Regina din Saba, cu Betty Blythe în rolul principal, care prezintă nefericita poveste de dragoste dintre Solomon, regele Israelului, şi regina din Saba; Solomon şi regina din Saba, din 1959, cu Yul Brynner şi Gina Lollobrigida; Regina din Saba se întâlneşte cu Omul Atomic (1963); şi Solomon şi Saba, în care Halle Berry a interpretat rolul primei regine de culoare din Saba.

Deşi, în prezent, dovezile concrete lipsesc, rămâne în continuare plauzibilă existenţa unei regine din Saba, aşa cum a fost portretizată în Biblie şi în legendele ulterioare. Cu siguranţă au existat femei puternice care au ajuns la guvernare în Arabia antică şi poate că săpăturile şi cercetările ulterioare din zona regatului antic Saba vor dezvălui într-o zi femeia reală din spatele legendei. Indiferent de dovezile arheologice şi istorice, în anumite părţi din Africa şi Arabia, legenda reginei din Saba este încă povestită, aşa cum se întâmplă probabil de 2 000 sau 3 000 de ani.