Această presupusă piramidă are 25.000 de ani vechime, dar cercetătorii spun că nu a fost construită de oameni
La aproape 900 de metri deasupra nivelului mării, în zonele muntoase încețoșate din Java de Vest (Indonezia), o serie de terase de piatră acoperite de mușchi se ridică din pământ ca un ecou dintr-o altă epocă. Cunoscut local sub numele de Gunung Padang sau „Muntele Iluminării”, situl a fost mult timp venerat ca un spațiu sacru, folosit pentru ceremonii rituale și adunări comunitare de generații întregi.
Însă, la sfârșitul anului 2023, o lucrare științifică a propulsat acest sit arheologic liniștit în titlurile presei mondiale. Studiul, publicat în revista „Archaeological Prospection”, susținea că Gunung Padang ar putea nu fi doar o relicvă culturală – ar putea fi cea mai veche piramidă din lume. Autorii au sugerat că, ascunsă sub terase, se află o structură cu mai multe straturi care datează de până la 25.000 de ani, construită cu mult înainte de inventarea agriculturii sau de apariția civilizațiilor sedentare. Dacă ar fi adevărată, descoperirea ar rescrie povestea istoriei umane așa cum o știm.
Dar afirmația nu a rămas necontestată. În câteva săptămâni, oamenii de știință din diverse discipline – de la geologie la arheologie – au condamnat concluziile studiului ca fiind profund eronate. În februarie 2024, revista a emis o retragere completă, invocând probleme metodologice și lipsa unor dovezi credibile că straturile subterane ar fi fost create de om. Consecințele au reaprins o dezbatere de lungă durată despre ce se consideră dovezi acceptabile în arheologie și dacă știința este suficient de deschisă la idei care schimbă paradigmele – sau prea rapidă pentru a le bloca.
Studiul retras a fost condus de Danny Hilman Natawidjaja, geolog în cadrul Agenției Naționale de Cercetare și Inovare din Indonezia (BRIN), și s-a bazat pe peste un deceniu de muncă pe teren la Gunung Padang. Folosind o combinație de radar de penetrare a solului (GPR), tomografie seismică și datare cu radiocarbon a probelor de sol organic, echipa a susținut că a identificat mai multe faze de construcție sub suprafață – fiecare mai veche decât precedenta. Conform analizei lor, cel mai vechi strat (denumit Unitatea 3) ar putea fi urmărit până în epoca paleolitică, datarea cu carbon sugerând o fereastră de timp între 25.000 și 14.000 î.Hr. Straturile ulterioare, inclusiv terasele vizibile și pietrele menhive, au fost datate între 6000 î.Hr. și 2000 î.Hr., în concordanță cu tradițiile megalitice cunoscute din Asia de Sud-Est.
Ceea ce a diferențiat Gunung Padang, a susținut Natawidjaja, a fost dovada evidentă a intervenției umane în straturile mai profunde: formațiuni de piatră stivuite, posibile cavități asemănătoare unor camere și chiar substanțe asemănătoare mortarului între fragmentele de rocă. Dacă aceste caracteristici ar fi cu adevărat produsul unor constructori antici, ele ar pune sub semnul întrebării însăși cronologia civilizației umane – precedând chiar și Gobekli Tepe, considerat în prezent cel mai vechi sit monumental cunoscut, cu o vechime de 11.000 de ani.
Însă pentru mulți arheologi și geologi, dovezile pur și simplu nu au convins. Criticii au subliniat lipsa artefactelor, a cărbunelui, a uneltelor sau rămășițelor umane asociate în mod obișnuit cu locuinţele antice. Datele cu radiocarbon prelevate din sol nu dovedesc când a fost construită o structură, ci doar când a fost depusă materia organică. Caracteristicile interpretate ca încăperi sau straturi arhitecturale ar putea fi la fel de ușor explicate prin procese vulcanice naturale – au susținut ei.
În ciuda retragerii studiului, Natawidjaja a continuat să-și apere descoperirile. În interviuri, el a numit măsura „o formă severă de cenzură” și i-a acuzat pe critici că nu sunt dispuși să ia în considerare noi modele ale trecutului. Apărarea sa a găsit sprijin în rândul pasionaților de istorie alternativă, inclusiv în rândul lui Graham Hancock, autorul britanic din spatele serialului Netflix „Ancient Apocalypse”.
Hancock este adeptul ipotezei existenţei unei civilizații pierdute din epoca glaciară, presupus distrusă de un cataclism global, ipoteză care a fost respinsă pe scară largă de arheologii consacrați. Cu toate acestea, munca sa are un număr mare de adepți, iar serialul Netflix a contribuit la transformarea lui Gunung Padang într-un punct central pentru teoriile despre epoci uitate și culturi preistorice avansate.
Indiferent cine l-a construit, sau când, Gunung Padang rămâne un loc remarcabil. Desemnat oficial sit al patrimoniului național de către Ministerul Educației și Culturii din Indonezia, acesta prezintă cinci terase de piatră dispuse pe un deal, cu vederi panoramice asupra vulcanilor din apropiere. Structurile megalitice vizibile datează de mii de ani și pot oferi perspective asupra practicilor culturale și religioase timpurii ale Indoneziei.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
La aproape 900 de metri deasupra nivelului mării, în zonele muntoase încețoșate din Java de Vest (Indonezia), o serie de terase de piatră acoperite de mușchi se ridică din pământ ca un ecou dintr-o altă epocă. Cunoscut local sub numele de Gunung Padang sau „Muntele Iluminării”, situl a fost mult timp venerat ca un spațiu sacru, folosit pentru ceremonii rituale și adunări comunitare de generații întregi.
