Misterioasele monede dacice din aur Coson. Fac ele referire la preotul-rege Comosicus, succesorul lui Burebista?
Niciuna dintre monedele antice descoperite în Dacia n-a suscitat atâtea discuţii şi controverse ca moneda de aur cu legenda „Coson” şi monograma B. Discutată şi comentată încă din epoca medievală, Erasmus din Rotterdam în 1520 scria către Joannes Turzo: „Această monedă de aur mulţi s-au străduit s-o interpreteze”. Cunoscutul umanist transilvănean, Ştefan Zamosius, scria către sfârşitul secolului XVI (1593) că interpretările date pentru trei bărbaţi de o parte şi vulturul de pe cealaltă parte a monedei sunt neconvingătoare, iar legenda n-a putut fi explicată de nimeni.
Prima descriere corectă a acestei monede de aur o găsim la călugărul Mathesius Sarepta la Sibiu, la 1554: „În timpurile noastre, s-a găsit o comoară în Transilvania care conţine şi „gulden” de aur (…) pe o parte sunt trei personaje umane sub care citim „Coson”, iar pe cealaltă parte apare un „Phoenix” în cuibul său”.
Mulţi alţii s-au ocupat cu studiul „Cosonilor” de aur în secolele următoare. Printre aceştia menţionăm pe custodele Cabinetului numismatic din Viena, F. Neumann, care scria în 1783: „Cine nu cunoaşte monedele de aur, care au pe o parte un consul între doi lictori, sub care stă scris numele Coson, iar pe cealaltă parte apare vulturul?!”. E lung şirul acelora care s-au ocupat cu studiul monedei Coson până la zilele noastre. În jurul monedelor Coson s-au iscat atâtea discuţii şi controverse şi mai stăruie încă atâtea semne de întrebare. Discuţiile s-au purtat nu numai la jurul tipului ca atare, cu combinaţie de elemente romane şi greceşti, ci şi asupra semnificaţia inscripţiei, asupra locului de batere şi apartenenţei lor. Nu s-a ajuns până acum să se precizeze locul de batere, emitenţii şi nici ce semnificaţie poate să aibă inscripţia. Adesea a fost şi încă mai este pus la îndoială caracterul lor dacic şi, chiar acela de monedă.
Majoritatea cercetătorilor au stabilit că la cazul monedei Coson, aversul prezintă imaginea vulturului heraldic, al păsării Phoenix, după cum se exprimă Mathesius Sarepta. Imaginea vulturului heraldic a fost inspirată de pe denarul roman al lui Pomponius Rufus din anul 71 î.Hr., dar de astă dată capul vulturului privește spre stânga, nu spre dreapta, ca în denarul roman, aripile stau ușor deschise, iar la gheara dreaptă ţine o cunună, şi şade cu piciorul stâng pe un sceptru. Reversul monedei Coson prezintă cele trei personaje umane „în monom”, un mers hieratic, spre stânga. Personajul principal este între două altele, unul îl precede, altul îl urmează, de tipul „lictori” la romani. Simbolul multiplu uman este luat de pe denarul cu consulul roman L.I. Brutus – bătrânul (anul 44 î.Hr.). În exergă (mic spațiu gol pe o medalie, destinat să fie acoperit cu o inscripție), legenda cu litere grecești „Coson”, iar în câmpul din stânga, la fața primului „lictor”, monograma B, împrejur cerc perlat.
Care ar fi semnificaţia monedei de tip „Coson”? Este o „monedă-medalie” comemorativă pentru a fi distribuită, ca dar și recompensă vârfurilor conducătoare de către un dinast geto-dac din perioada imediat următoare dispariţiei lui Burebista. Este o „monedă” comemorativă care ne prezintă pe avers vulturul heraldic – vulturul Carpaţilor ocrotitor – moştenire spirituală a marelui Burebista, vulturul care continuă să vegheze unitatea neamului dac. Simbolul uman de pe revers interpretat prin spiritualitatea dacică nu putea reprezenta deci o scenă de ritual magic.
Noul conducător (Basileos) din neamul „Coson” este condus de doi preoţi-lictori, pentru a fi sacralizat cu cununa şi sceptrul marelui Burebista – „Vulturul”. Ştim din istorie că lui Burebista i-a succedat preotul-rege Comosicus. Legenda „Coson” îl reprezintă oare pe acesta (numele său începe tot cu literele – CO) sau este vorba de un nume dinastic (de neam)? Legenda cu litere greceşti îşi păstrează mai departe „ermetismul” ei, sau ar fi posibil să interpretăm lingvistic „B. Coson” ca o abreviere de pronunţie a unei dinastii de neam pornind chiar de numele lui „Comosicos – Coson”, şi mai exact „Basileos-Coson”?
În orice caz, baterea unei monede de aur în Dacia, în perioada imediat după Burebista, reprezintă prin ea însăşi un mesaj hermeneutic că la testamentul său politic figura şi necesitatea baterii unicei monede de aur „Coson”, un ultim apel, unitate, realizat în vremile de restrişte care anunţau preponderenţa Romei. Astfel cred că trebuie interpretată simbolistica hermeneutică a monedei „Coson”.
Monedele „Coson” au o culoare aurie deschisă, identică cu cea a aurului ce se extrage din minele de Abrud şi Roşia. Stilul decadent al unora din exemplare nu indică la mod necesar o perioadă lungă de emitere.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Niciuna dintre monedele antice descoperite în Dacia n-a suscitat atâtea discuţii şi controverse ca moneda de aur cu legenda „Coson” şi monograma B. Discutată şi comentată încă din epoca medievală, Erasmus din Rotterdam în 1520 scria către Joannes Turzo: „Această monedă de aur mulţi s-au străduit s-o interpreteze”. Cunoscutul umanist transilvănean, Ştefan Zamosius, scria către sfârşitul secolului XVI (1593) că interpretările date pentru trei bărbaţi de o parte şi vulturul de pe cealaltă parte a monedei sunt neconvingătoare, iar legenda n-a putut fi explicată de nimeni.
