Cercetătorii germani au descoperit un enigmatic tunel interstelar, care conectează Soarele nostru la alte stele
Observații recente ale colțului nostru de univers sugerează că trăim într-o regiune fierbinte și mai puțin densă și că ar putea exista chiar un ciudat „canal interstelar” sau tunel, care ne conectează la stelele îndepărtate. După ani de cartografiere atentă, o nouă analiză dezvăluie ceea ce pare a fi un canal de plasmă fierbinte, de densitate mică, care se întinde din sistemul nostru solar spre constelații îndepărtate. Astronomii de la Institutul Max Planck au confirmat recent acest lucru folosind date de la instrumentul eRosita. Dr. LL Sala, cercetătorul principal, și colegii săi au împărtășit aceste descoperiri într-o lucrare publicată în revista „Astronomy & Astrophysics”.
De mult timp, oamenii de știință știau că sistemul nostru solar se află într-o regiune specială a spațiului numită Bula Fierbinte Locală. Această zonă, estimată la aproximativ 300 de ani-lumină în diametru, s-a format ca urmare a unor explozii stelare puternice numite supernove. Gazul din jur s-a încălzit, producând un mediu cu densitate scăzută și temperatură ridicată. Urmele acestor evenimente îndepărtate încă persistă sub formă de distribuții subțiri de plasmă fierbinte.
Pentru a înțelege mai bine acest mediu, oamenii de știință au apelat la eRosita. Acest observator de raze X a cercetat cerul pentru a capta emisiile de raze X. Unul dintre obiectivele eRosita este de a cartografia gazele fierbinți din spațiu, de a afla despre rămășițele supernovelor și de a investiga împrejurimile din vecinătatea noastră. Prin combinarea acestor rezultate cu date mai vechi de la ROSAT – un alt instrument cu raze X, astronomii au realizat o imagine mai detaliată a regiunii noastre locale. Ei au preluat sarcina dificilă de a împărți cerul în mii de compartimente, extragând semnale subtile de gaz cald, cavități de praf și structuri interstelare. Această abordare minuțioasă a ajutat la izolarea strălucirii slabe a plasmei înconjurătoare.
Ceea ce iese în evidență este detectarea unui canal, sau „tunel”, care pare să se întindă spre constelația Centaur. Această caracteristică pare să străpungă materialul fierbinte, conectând vecinătatea noastră la sisteme stelare îndepărtate. O altă astfel de cale pare să se îndrepte spre vecinătatea Canis Major. Datele sugerează că acestea ar putea fi doar o parte a unei rețele mai mari, ramificate, de canale care se desfășoară între regiunile de formare a stelelor și zonele de gaze încălzite. Harta 3D a Bulei Fierbinți Locale (LHB) a Căii Lactee, creată din datele eROSITA, dezvăluie o regiune cu densitate scăzută în jurul sistemului solar, încălzită de supernove antice. Bula prezintă gradienți de temperatură și un „tunel” interstelar spre Centaur, format probabil de vânturile stelelor tinere. Această bulă se poate conecta la alte superbule, modelând structura Căii Lactee.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Observații recente ale colțului nostru de univers sugerează că trăim într-o regiune fierbinte și mai puțin densă și că ar putea exista chiar un ciudat „canal interstelar” sau tunel, care ne conectează la stelele îndepărtate. După ani de cartografiere atentă, o nouă analiză dezvăluie ceea ce pare a fi un canal de plasmă fierbinte, de densitate mică, care se întinde din sistemul nostru solar spre constelații îndepărtate. Astronomii de la Institutul Max Planck au confirmat recent acest lucru folosind date de la instrumentul eRosita. Dr. LL Sala, cercetătorul principal, și colegii săi au împărtășit aceste descoperiri într-o lucrare publicată în revista „Astronomy & Astrophysics”.
