Oamenii au un al treilea set ascuns de dinți, iar noua medicină îi poate creşte
Rechinii sunt bine cunoscuți pentru capacitatea lor de a regenera dinții continuu de-a lungul vieții. În timp ce oamenii nu posedă în mod natural această abilitate, cercetătorii japonezi explorează o modalitate de a o face posibilă. Ei și-au îndreptat atenția către o descoperire medicală care ar putea permite oamenilor să crească un al treilea set de dinți. Această dezvoltare ar putea avea un impact semnificativ asupra domeniului stomatologiei și ar putea îmbunătăți îngrijirea sănătății orale.
Pierderea dinților este o problemă comună care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Poate rezulta din îmbătrânire, accidente, carii sau afecțiuni medicale. În prezent, principalele opțiuni pentru înlocuirea dinților pierduți includ protezele dentare, punțile și implanturile dentare. Deși aceste soluții s-au îmbunătățit în timp, ele nu reproduc pe deplin funcția naturală a dinților reali. Regenerarea dinților ar oferi o alternativă mai naturală și de lungă durată.
Oamenii de știință au studiat de multă vreme posibilitatea refacerii dinților. Unele animale, cum ar fi aligatorii și anumite specii de pești, înlocuiesc continuu dinții pierduți de-a lungul vieții. Oamenii, pe de altă parte, dezvoltă doar două seturi de dinți – dinți de lapte și dinți permanenți. Cercetătorii cred că oamenii pot avea o capacitate latentă de a crește un al treilea set de dinți, care rămâne inactiv din cauza factorilor genetici. Înțelegând și manipulând acești factori, oamenii de știință speră să deblocheze potențialul de regenerare a dinților. Dacă va avea succes, această cercetare revoluționară ar putea transforma îngrijirea dentară, făcând-o mai eficientă și mai accesibilă pentru persoanele de toate vârstele.
Un studiu anterior, publicat în „Scientific Reports” în 2021, a demonstrat că țintirea unei proteine produse de gena USAG-1 ar putea influența creșterea dinților la animale. Încurajați de aceste descoperiri, cercetătorii își mută acum atenția asupra oamenilor. A fost anunțat un studiu clinic pentru acest nou medicament, cu speranța că ar putea fi disponibil pe scară largă până în 2030.
Alte studii au investigat regenerarea dinților. De exemplu, cercetătorii de la King’s College din Londra au explorat utilizarea celulelor stem pentru a crește dinți noi. Descoperirile lor sugerează că celulele stem ar putea fi programate să se dezvolte în țesuturi dentare, oferind o altă abordare posibilă pentru înlocuirea naturală a dinților.
Pentru mulți din domeniul stomatologic, ideea de recreștere naturală a dinților este revoluționară. Katsu Takahashi, cercetător principal și șeful Departamentului de stomatologie și chirurgie orală de la Spitalul Kitano al Institutului de Cercetare Medicală din Osaka (Japonia), a dedicat ani de zile acestei activități. El își imaginează un viitor în care recreșterea dentară devine o alternativă viabilă alături de proteze dentare și implanturi.
Rolul geneticii în dezvoltarea dinţilor a fost un obiectiv principal al cercetării lui Takahashi. El a observat că o singură mutație genetică ar putea modifica numărul de dinți pe care îi are o persoană. Această descoperire l-a determinat să exploreze modalități de a manipula factorii genetici pentru a încuraja creșterea suplimentară a dinților.
Oamenii de știință au descoperit că proteina USAG-1 joacă un rol în limitarea dezvoltării dinților la șoareci. Prin inhibarea acestei proteine, ei au reușit să stimuleze creșterea dinților noi . Această înțelegere a dus la crearea unui medicament conceput pentru a bloca activitatea USAG-1, rezultând o regenerare cu succes a dinților la șoareci.
Studii suplimentare au susținut această abordare. Cercetările de la Universitatea din California, San Francisco, au descoperit că anumite proteine controlează dezvoltarea țesutului dentar. Ei au descoperit că reglarea acestor proteine ar putea influența formarea de noi dinți. Descoperiri similare au fost raportate de Școala de Medicină Dentară a Universității Harvard, care a investigat modul în care căile moleculare afectează regenerarea dentară.
Takahashi crede că natura poate să fi echipat deja oamenii cu fundația pentru dinți suplimentari. Studiile sale anterioare sugerează că oamenii posedă formarea timpurie a unui al treilea set de dinți, care rămâne latent la majoritatea indivizilor. Dovezi pentru acest lucru pot fi văzute în afecțiunea rară cunoscută sub numele de hiperdonție, în care dinții suplimentari cresc dincolo de setul obișnuit. Dacă acești muguri dentari latenți pot fi stimulați prin intervenție genetică, recreșterea naturală a dinților ar putea deveni o realitate.
Cercetările în biologia dezvoltării susțin această idee. Studiile publicate în „The Journal of Anatomy” descriu modul în care mugurii dentari se dezvoltă în embrioni, dar rămân inactivi la vârsta adultă. Oamenii de știință au teoretizat că anumite semnale ar putea reactiva acești muguri, ducând la creșterea de noi dinți mai târziu în viață. Acest lucru ar putea explica de ce unii oameni cu variații genetice dezvoltă în mod natural dinți suplimentari.
În cazul în care studiile clinice decurg cu succes, acest tratament inovator poate deveni disponibil până la începutul următorului deceniu. Implicațiile pentru îngrijirea dentară sunt vaste, reducând potențial dependența de înlocuirile artificiale și oferind o soluție mai naturală pentru pierderea dinților. Dacă progresele continuă așa cum era de așteptat, posibilitatea de a crește dinți noi ar putea trece în curând de la teoria științifică la realitatea de zi cu zi.
Rechinii sunt bine cunoscuți pentru capacitatea lor de a regenera dinții continuu de-a lungul vieții. În timp ce oamenii nu posedă în mod natural această abilitate, cercetătorii japonezi explorează o modalitate de a o face posibilă. Ei și-au îndreptat atenția către o descoperire medicală care ar putea permite oamenilor să crească un al treilea set de dinți. Această dezvoltare ar putea avea un impact semnificativ asupra domeniului stomatologiei și ar putea îmbunătăți îngrijirea sănătății orale.
