În literatura ezoterică se vorbeşte despre 7 chakre (centre energetice) pe care le are omul. Cele 7 chakre principale au rolul de a asigura interconectarea celor 7 niveluri de energie, permiţând trecerea acesteia de la un nivel la altul în funcţie de nevoile de moment ale organismului. Chakrele apar ca vârtejuri produse de întâlnirea dintre energia telurică şi cea cosmică şi reprezintă totodată adevărate porţi între corpurile subtile şi alte dimensiuni.
În funcţie de cunoaşterea individului, chakrele pot fi deschise, închise, ascunse, permiţând sau nu manifestarea unor capacităţi psihice.
Problema este că medicina actuală nu recunoaşte aceste chakre. Totuşi, au mai fost făcuţi paşi importanţi din punct de vedere ştiinţific. Astfel, primele dovezi ştiinţifice despre existenţa chakrelor le-a adus dr. Hiroshi Motoyama, care a inventat un instrument de măsurat chakrele. Principiul se bazează pe capacitatea organismelor de a emite fotoni, al căror număr creşte odată cu concentrarea pe acel centru energetic. Pe de altă parte, dr. Valerie Hunt, cu ajutorul unui electromiograf ai cărui electrozi au fost plasaţi pe piele, a detectat semnale regulate de înaltă frecvenţă venind din zona corespunzătoare chakrelor.
Cea mai simplă metodă de detectare a chakrelor este folosirea pendulului. Confecţionat din cupru sau aur, pendulul lăsat liber în zona respectivă va începe să se mişte în funcţie de sensul de rotaţie al chakrei, spre stânga sau dreapta. Deşi metoda nu este exactă, ea ajută în orientarea asupra dezechilibrelor energetice.
Când medicina tradiţională va renunţa la orgoliul că ea e singura care poate vindeca, atunci poate se va recunoaşte şi existenţa chakrelor…
