8 fiinţe benefice sau malefice care vă pot vizita de Crăciun, conform legendelor!


Crăciunul este o sărbătoare foarte frumoasă, de la sfârşitul anului, o perioadă în care toată lumea împarte cadouri celor dragi. Iar personajul principal al acestei sărbători este, bineînţeles, Moş Crăciun. Acesta apare ca un om bătrân prietenos care împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie).

Chiar dacă mitul poate varia de la zonă la zonă, în special în funcție de clima în perioada Crăciunului (care pleacă de la o iarnă înghețată în emisfera nordică și ajunge la o vară călduroasă în emisfera sudică), în general Moș Crăciun este imaginat ca fiind îmbrăcat într-un costum roșu, având o barbă lungă și albă și locuind într-o țară nordică (mai frecvent în Finlanda sau în Canada). Spiridușii îl ajută la pregătirea cadourilor în atelierul Moșului. El împarte cadourile cu ajutorul unei sănii zburătoare, ce este trasă de reni (sau pe o planșă de surf în Australia).

Există însă şi alte personaje (malefice sau benefice) care îşi fac prezenţa în timpul Crăciunului. Despre acestea vom vorbi în acest articol.

1) Fecioara Zăpezii. Moș Gerilă, Moş Crăciunul rusesc, nu este diferit de Moş Crăciunul din Occident, cu excepția faptului că el are un ajutor de sex feminin. De fapt, el este singurul Moş Crăciun din lume care are un partener femeie. Fecioara Zăpezii călătorește cu Moş Gerilă pentru a oferi cadouri, acționând ca intermediar între el și copii.

Fecioara Zăpezii îşi are originea în basme. Într-o versiune a poveștii, ea este fiica lui Moș Gerilă și a Crăiesii Zăpezii. Într-o altă versiune, un cuplu fără copii a făcut Fecioara Zăpezii din zăpadă, aducând-o în mod magic la viaţă, dar ea se topește atunci când încearcă să sară peste un foc jucăuș.

Fecioara Zăpezii şi-a câștigat popularitate în secolul al 19-lea, atunci când Aleksandr Ostrovski a scris o piesă despre ea, numită chiar aşa – „Fecioara Zăpezii”. Această piesă a fost transpusă în muzică de celebrul compozitor Ceaikovski. În povestirea lui Ostrovski, Fecioara Zăpezii este nemuritoare şi vrea să simtă dragostea oamenilor normali. Ea îşi convinge mama să-i dea o coroană de flori magică, care-i conferă capacitatea de a iubi, dar de îndată ce Fecioara Zăpezii părăsește pădurea iernii în căutarea dragostei, ea se topește în lumina soarelui.

2) Nisser. Un Nisse (pluralul este „Nisser”) este un pitic mic, cu o pălărie roșie și o barbă lungă, albă, ca un gnom de grădină. „Nisser”-ii trăiesc pe la gospodăriile fermierilor, ajutându-i cu treburi. „Nisser”-ii nu cer altceva decât încredere, respect și o farfurie de terci în fiecare ajun de Crăciun. Şi, cel mai bine ar fi ca acel terci să conţină şi o mulțime de unt; altfel, acel nisse va avea un acces de furie.

Există o poveste despre o servitoare care a vrut să-i facă o farsă unui nisse al stăpânului ei. Ea a ascuns untul în partea de jos a vasului plin cu terci. Când piticul a văzut că nu are unt în vasul cu terci, s-a înfuriat atât de tare încât a omorât vaca fermierului. Mai târziu, după ce-a văzut că untul se afla acolo, a regretat fapta şi a înlocuit vaca omorâtă cu alta furată de la un vecin. „Nisser”-ii sunt cunoscuţi pentru că fură de la vecini pentru beneficiile fermelor în care trăiesc.

Nisse este derivat din „Nils”, un cuvânt de origine scandinavă pentru „Nicolae”. Astăzi, scandinavii încă lasă terci cu unt în hambarele lor pentru Nisser, pentru a mânca în Ajunul Crăciunului.

3) Capra Yule. Moş Crăciun este tras în sanie nu de 8 reni, ci de o singură capră: capra Yule. Originile capre Yule se regăsesc în zeul nordic Thor, care zbura pe cer într-un car tras de doi țapi. Este un obicei suedez ca o persoană îmbrăcată ca şi capra Yule să fie condusă din casă în casă.

Poate cel mai interesant lucru este modul în care capra Yule a fost sărbătorită de-a lungul anilor. În sezonul de vacanță din 1966, un artist din Gavle, Suedia, a ridicat un o capră Yule, din paie, de mărimea unei case, gândindu-se că ar fi o bună atracție turistică. Dar, cetățenii au ars capra de paie.

De atunci, oamenii din Gavle ridică, în fiecare sezon de Crăciun, câte o capră din paie, pentru a o arde și distruge. A devenit astfel o tradiție. Într-un an capra a fost dat doborâtă cu săgeți cu flăcări. Într-un alt an, cineva s-a izbit cu o maşină Volvo în capră, la viteza maximă.

4) Krampus. Krampus, anti-Moş Crăciunul nordic, a intrat cultura de masă occidentală odată cu filmul cu acelaşi nume lansat anul acesta, în anul 2015. Dar, odată ce copiii vor afla despre Krampus, ei vor avea parte de coșmaruri, şi asta pentru că Krampus este diavolul de Crăciun.

Aspectul său este similar cu cel al unui vampir, cu coarne de capră, dinți ascuțiţi și blană neagră.

Krampus este pesonificarea întunericului. Dacă Moş Crăciun îi recompensează pe copiii buni, Krampus îi pedepseşte pe copiii răi, biciuindu-i cu bețe.

Copiii obraznici trebuie să aibă grijă: dacă ei vor auzi un lanț cu clopote, atunci să ştie că Krampus va veni să-i atragă în lumea subterană, unde se va confrunta cu pedepsele acordate de mama sa, Hel, regina nordică a morților.

5) Flăcăii Yule. În Islanda, datoriile lui Moş Crăciun sunt îndeplinite de băieții Yule, 13 frați care lasă cadourile în încălțămintea copiilor. Cu toate acestea, flăcăii Yule nu au fost întotdeauna extrem de prietenoşi. Legenda spune că ei s-au născut de infractori, terorizând oamenii în casele lor, prin furtul alimentelor și provocarea de scandaluri.

Fiecare dintre băieți Yule au nume ce descriu, de asemenea, funcțiile lor, cum ar fi Cerșătorul de lumânări, Răzătorul de oale, Trântitorul de uşi, Smiorcăitorul de uşi, Lingătorul de linguri, Lingătorul de castroane, Hoţul de ferestre, Bătăuşul de cârnaţi, Înfulecătorul din cer şi Apucătorul de carne. Apoi mai este Prostovanul neîndemănatic, care fură laptele de vacă, şi Idiotul oilor din grajd. Cel de-al 13-lea băiat Yule este Butucănosul.

În 1746, autoritățile islandeze au dat o hotărâre publică pentru a opri părinţii în a mai utilizarea monștri pentru a-şi înspăimânta copiii lor. Acesta a fost începutul transformării Flăcăilor Yule în personaje pozitive, absorbind trăsăturile lui Moş Crăciun.

6) Gryla. Este un monstru teribil, care a supravieţuit legii din 1746 date de autorităţile islandeze şi de care am vorbit mai sus. Gryla a fost mama Flăcăilor Yule, fiind căsătorită de mai multe ori; pe primul ei soţ, Gryla l-a mâncat.

În tradiţia populară islandeză, Gryla este extrem de urâtă. Ea are trei capete, cu trei ochi în fiecare cap, cu unghii curbate si urechi lungi, care se curbează în sus. Gryla venea în oraşe, înaintea Flăcăilor sale Yule, vizitând fiecare casă şi vorbind cu părinţii despre copiii lor – dacă au fost cuminţi sau obraznici.

Se spune că Gryla avea 15 cozi, fiecare coadă având legată 100 saci legat la capătul ei. Ea umplea aceşti saci cu copiii obraznici și îi ducea în vizuina ei, unde îi gătea într-o mâncare de tocană și-i mânca.

Feriţi-vă de Gryla!

7) Pisica Yule. Gryla nu a fost singura amenințare monstruoasă pentru islandezi, de care trebuiau să-şi facă griji în timpul sezonului de Crăciun. Animalul ei de companie, pisica Yule, a fost la fel de malefică.

În folclorul islandez, pisica Yule este o felină monstruoasă care se ascunde în dealurile înzăpezite. În timpul sezonului de Crăciun, ea se duce în casele calde, căutând copiii leneși. Pisica Yule crede că dacă copiii au fost harnici în treburile lor, atunci părinții le-ar recompensa cu haine noi. Deci, pisica ucide și mănâncă orice copil care poartă haine vechi. Aşadar, pisica Yule nu face nicio distincție între cei care au fost leneși și cei care au fost prea săraci pentru a obține cadouri.

De aceea, este extrem de important pentru islandezi să se îmbrace din cap până în picioare în haine noi, înainte de Crăciun.

8 ) Hans Trapp. Hans Trapp este un alt personaj malefic ce apare de Crăciun, bazându-se pe o poveste reală din secolul 15-lea, a cavalerului german Hans von Trotha.

Conform legendei lui Hans Trapp, acesta a fost un om lacom, violent, care a făcut un pact cu diavolul pentru a obține avere. Biserica a aflat despre afacerea blasfemică a lui Hans și l-a excomunicat, sechestrându-i terenurile și profiturile. Alungat de societate, Hans şi-a găsit refugiu în pădure, unde s-a dedat din nou ritualurilor malefice. Izolarea l-a făcut nebun, și el a început să caute trupuri de oameni. Când Hans nu s-a mai putut abţine, el s-a deghizat ca o sperietoare de ciori și a așteptat pe un drum din apropiere. Când a trecut un băiat pe acolo, Hans a înjunghiat băiatul, l-a omorât şi apoi i-a târât cadavrul în cabina lui din pădure. Hans a fript carnea băiatului. Când voia să guste din ea, Hans a fost lovit de un fulger de la Dumnezeu și a murit.

Legendele lui Hans Trapp au apărut cam în același timp ca și legendele Sfântului Nicolae. Cele două mitologii s-au amestecat, astfel încât Hans a devenit unul dintre ajutoarele lui Moş Crăciun. Hans îi pedepsieşte pe copiii obraznici sub forma unei sperietoare.

 

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock