{"id":88054,"date":"2023-10-05T20:08:15","date_gmt":"2023-10-05T17:08:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/?p=88054"},"modified":"2023-10-05T20:08:15","modified_gmt":"2023-10-05T17:08:15","slug":"ce-taine-ascunde-acest-animal-bizar-ornitorincul-care-are-cioc-de-rata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/ce-taine-ascunde-acest-animal-bizar-ornitorincul-care-are-cioc-de-rata\/","title":{"rendered":"Ce taine ascunde acest animal bizar, ornitorincul, care are cioc de ra\u0163\u0103?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Lumea a aflat de existenta ornitorincului abia \u00een anul 1799, fiind analizat de zoologul britanic George Show. Descriindu-l, autorul spunea: „Dintre toate mamiferele cunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, acesta este de-a dreptul neverosimil; el are un cioc identic cu cel al ra\u0163elor, a\u015fezat \u00eens\u0103 pe capul unui patruped. La vederea lui g\u00e2nde\u015fti f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei c\u0103 natura l-a creat pentru a se distra”<\/em>. Show a f\u0103cut aceste remarci f\u0103r\u0103 s\u0103 fi v\u0103zut vreodat\u0103 un ornitorinc viu, dispun\u00e2nd doar de pielea lui \u015fi de c\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri laconice trimise din Australia de un compatriot al s\u0103u.<\/p>\n

Chiar \u015fi ast\u0103zi, unui observator mai pu\u0163in experimentat i se poate p\u0103rea c\u0103 ornitorincul este alc\u0103tuit din p\u0103r\u0163i de corp preluate de la c\u00e2teva animale diferite. Coada este foarte asem\u0103n\u0103toare cu a castorilor, ciocul, puternic, lung \u015fi turtit, ca al ra\u0163elor, iar labele sunt palmate. Gra\u0163ioas\u0103 \u00een felul ei, aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 duce o via\u0163\u0103 semiacvatic\u0103. Are corpul acoperit cu blan\u0103 moale \u015fi deas\u0103, de culoare brun-\u00eenchis, foarte frumoas\u0103. Exemplarele adulte masculine au o lungime – m\u0103surat\u0103 de la v\u00e2rful ciocului p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rful cozii – de 50 cm \u015fi c\u00e2nt\u0103resc 1,7 kg, iar femelele sunt mai scurte, de numai 43 cm, c\u00e2nt\u0103rind 0,9 kg. Ca \u015fi castorii, locuiesc \u00een galerii ad\u00e2nci pe care le sap\u0103 \u00een malurile r\u00e2urilor, lacurilor sau lagunelor, \u00een ale c\u0103ror ape se zbenguie \u015fi \u00ee\u015fi procur\u0103 hrana. Consum\u0103 \u00een principal animale nevertebrate, pe care le g\u0103sesc \u00een n\u0103molul de pe fundul apei sau \u00een l\u0103st\u0103ri\u015furile acvatice.<\/p>\n

Talentul ornitorincului de a descoperi prada \u00een apa nu rareori tulbure, ocolind \u00een acela\u015fi timp toate obstacolele posibile, este cu adev\u0103rat extraordinar. Timp de 1 minut \u015fi jum\u0103tate, c\u00e2t dureaz\u0103 o scufundare, el este, practic, complet izolat de lumea exterioar\u0103: ochii \u015fi urechile ei sunt acoperite str\u00e2ns cu o „cortin\u0103” de piele, iar n\u0103rile, situate pe partea superioar\u0103 a ciocului, spre v\u00e2rful acestuia, se \u00eenchid \u015fi ele. Cum g\u0103se\u015fte totu\u015fi ceea ce caut\u0103? Cercet\u0103rile \u00eentreprinse au dus la concluzia c\u0103 \u00eenveli\u015ful moale al ciocului este str\u0103b\u0103tut de orificii \u00een care se g\u0103sesc dou\u0103 tipuri de receptori: mecanici \u015fi electrici, primii reac\u0163ion\u00e2nd la stimuli tactili, ceilal\u0163i la c\u00e2mpuri electrice de slab\u0103 intensitate. Excita\u0163i, receptorii mecanici emit spre creier impulsuri nervoase, care determin\u0103 apari\u0163ia poten\u0163ialului electric pe un sector al scoar\u0163ei cerebrale de mult mai mare \u00eentindere dec\u00e2t dac\u0103 impulsurile ar fi venit de la membre, ochi sau urechi. Aceast\u0103 descoperire le-a permis cercet\u0103torilor s\u0103 afirme c\u0103 ciocul este pentru ornitorinc principalul organ de sim\u0163.<\/p>\n

Ceea ce nu se cunoa\u015fte \u00eenc\u0103 cu certitudine este modul \u00een care animalul deosebe\u015fte prada de alte obiecte \u015fi cum apreciaz\u0103 distan\u0163a p\u00e2n\u0103 la aceasta. Un r\u0103spuns a fost ob\u0163inut \u00een urma unei serii de experimente electrofiziologice, efectuate de cercet\u0103torii germani. Folosindu-se de o baterie de 1,5 V, ei au creat \u00een ap\u0103 un c\u00e2mp electric bipolar, care, recep\u0163ionat de animalul aflat la o distan\u0163\u0103 de 10 sau chiar 30 cm, l-a determinat pe acesta s\u0103 reac\u0163ioneze. Lans\u00e2ndu-se \u00eentr-o c\u0103utare febril\u0103, ornitorincul a descoperit repede bateria. Confund\u00e2nd-o cu un r\u0103cu\u015for ce-i serve\u015fte drept hran\u0103, pe care o descoper\u0103 pentru c\u0103 \u015fi acesta creeaz\u0103 \u00een jurul s\u0103u un c\u00e2mp electric, el a \u00eencercat \u00een repetate r\u00e2nduri s-o \u00eenghit\u0103. Se presupune c\u0103 astfel de c\u00e2mpuri electrice creeaz\u0103 \u00een jurul lor \u015fi alte nevertebrate ce-i alc\u0103tuiesc meniul. C\u00e2mpul electric ac\u0163ioneaz\u0103 asupra unor termina\u0163ii nervoase (electroreceptori) legate de ni\u015fte glande care secret\u0103 un mucilagiu. Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, tocmai acestei substan\u0163e \u00eei revine rolul de a \u00eempiedica uscarea electroreceptorilor atunci c\u00e2nd ornitorincul se afl\u0103 pe uscat, \u00een vizuina sa.<\/p>\n

Durata maxim\u0103 a vie\u0163ii ornitorincilor este de 12 ani; \u00een schimb ei se reproduc p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, fiind capabili s\u0103 dea urma\u015fi chiar \u015fi \u00een ultimul an de via\u0163\u0103. Procesul curt\u0103rii femelelor este o ceremonie complicat\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 de lupte aprige \u00eentre masculi. Masculii au pe labele posterioare c\u00e2te un pinten ascu\u0163it, lung de 1,5 cm, plin cu o substan\u0163\u0103 deosebit de toxic\u0103, pe care o folosesc \u00eempotriva adversarilor ce concureaz\u0103 pentru aceea\u015fi femel\u0103 sau acela\u015fi teritoriu. Femelele depun o singur\u0103 dat\u0103 pe an, la sf\u00e2r\u015fitul lunii august, 1-2 ou\u0103, cu un diametru de 14-17 mm, pe care, asemenea p\u0103s\u0103rilor, le clocesc timp de 11-12 zile. Preg\u0103tindu-se s\u0103-\u015fi depun\u0103 ou\u0103le, viitoarea mam\u0103 amenajeaz\u0103 o camer\u0103 special\u0103, separat\u0103 \u015fi mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t cea de locuit. O c\u0103ptu\u015fe\u015fte cu iarb\u0103 \u015fi frunze, necesare \u00een primul r\u00e2nd pentru a men\u0163ine un cuib un anumit procent de umiditate, dar \u015fi pentru a asigura ou\u0103lor \u015fi apoi puilor un culcu\u015f moale. Dup\u0103 depunerea ou\u0103lor, femela i\u015fi \u00eencol\u0103ce\u015fte coada \u00een jurul lor, men\u0163in\u00e2ndu-le, cu ajutorul c\u0103ldurii propriului corp, la o temperatur\u0103 constant\u0103 de 31,5\u00b0C. Sexul puilor este determinat \u00een momentul fecund\u0103rii oului.<\/p>\n

\u00cen prima perioad\u0103 de via\u0163\u0103, aproximativ 3,5 luni, puii – ca toate progeniturile mamiferelor – se hr\u0103nesc sug\u00e2nd laptele secretat de glandele mamare ale femelei. Dar deja la v\u00e2rsta de 4 luni tinerii ornitorinci \u00eencep s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 singuri cufund\u00e2ndu-se sub ap\u0103, unde, la fel ca \u015fi p\u0103rin\u0163ii lor, \u00ee\u015fi umplu pungile de la g\u00e2t cu hran\u0103 brut\u0103, pe care – reveni\u0163i \u00een vizuin\u0103 – o aduc \u00een por\u0163ii mici \u00een gur\u0103, rumeg\u00e2nd-o apoi pe \u00eendelete (asemenea mamiferelor rumeg\u0103toare) cu ajutorul pl\u0103cilor cornoase, situate pe ambele maxilare, care \u0163in loc de din\u0163i.<\/p>\n

\u00cen ciuda a tot ce se \u015ftie ast\u0103zi despre ornitorinc, el continu\u0103 s\u0103 fie obiect de cercetare pentru mul\u0163i naturali\u015fti. Ace\u015ftia studiaz\u0103 \u00een laborator biochimia \u015fi fiziologia acestui animal, foarte pu\u0163ini \u00eencumet\u00e2ndu-se s\u0103-i urm\u0103reasc\u0103 \u00eendeaproape via\u0163a \u00een mediul natural. Explica\u0163ia const\u0103 \u00een faptul c\u0103 a-l observa \u00een natur\u0103 este o sarcin\u0103 destul de dificil\u0103. Ornitorincul tr\u0103ie\u015fte \u00een bazinele cu ap\u0103 dulce din partea de est a Australiei \u015fi \u00een Tasmania. Este activ \u00een timpul nop\u0163ii, iar ziua \u015fi-o petrece ascuns ad\u00e2nc \u00een vizuina unde privirea iscoditoare a cercet\u0103torilor nu poate p\u0103trunde. De aceea nici nu exist\u0103 date referitoare la comportamentul lui acolo.<\/p>\n

Ornitorincul mai p\u0103streaz\u0103 o tain\u0103, anume vechimea neamului s\u0103u. Mozaicul de caractere, unele proprii reptilelor, altele mamiferelor, atest\u0103 o \u00eendelungat\u0103 istorie a evolu\u0163iei sale, care, dup\u0103 toate aparen\u0163ele, a \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu circa 150 milioane de ani. Din p\u0103cate, paleontologia de\u0163ine mult prea pu\u0163ine informa\u0163ii despre acest animal, ceea ce se explic\u0103, printre altele, prin lipsa din\u0163ilor. Or, se \u015ftie c\u0103 \u00een cele mai multe cazuri resturile fosile, apar\u0163in\u00eend mamiferelor, sunt reprezentate de din\u0163i \u015fi maxilare.<\/p>\n