![\"maria-tanase\"](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2009\/05\/maria-tanase.jpg\" "\\"maria-tanase\\"")
A v\u0103zut lumina zilei la Bucure\u015fti, \u00een strada Livada cu Duzi din cartierul C\u0103r\u0103midarii de Jos din Bucure\u015fti, \u00een diminea\u0163a zilei de 25 septembrie 1913. Era al treilea copil al Anei Munteanu, originar\u0103 din comun\u0103 Carta (F\u0103g\u0103ra\u015f) \u015fi al lui Ion Coand\u0103 T\u0103nase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei.<\/p>\n
Prima dat\u0103 a ap\u0103rut \u00een public \u00een 1921, pe scen\u0103 C\u0103minului Cultural \u201eC\u0103r\u0103midarii de Jos\u201c din Calea Piscului, la serbarea de sf\u00e2r\u015fit de an a \u015ecolii primare nr. 11 T\u0103b\u0103cari. Dornic\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e c\u00e2t mai multe c\u00e2ntece, mergea pe timpul verii \u00een locul de ba\u015ftin\u0103 matern. Anul 1934 a marcat admiterea ei, prin concurs, la Teatrul de Var\u0103 \u201eC\u0103r\u0103bu\u015f\u201c din strada Academiei, condus de marele actor Constantin T\u0103nase, pentru revista C\u0103r\u0103bu\u0163-Expres, scris\u0103 de Nicolae Kiri\u0163escu pe muzica semnat\u0103 de Gherase Dendrino, Petre Andreescu \u015fi Elly Roman.<\/p>\n
Folcloristul Harry Brauner, ascult\u00e2nd-o \u201eprofesional\u201c a fost profund impresionat de talentul ei \u00eenn\u0103scut. Drept urmare, a prezentat-o lui Constantin Br\u0103iloiu, \u00eentemeietorul Arhivei Interna\u0163ionale de Folclor de la Geneva de mai t\u00e2rziu. Etnomuzicologul i-a recomandat s\u0103-\u015fi aleag\u0103 repertoriul direct de la izvoare.<\/p>\n
Ulterior, dramaturgul Tudor Musatescu a sf\u0103tuit-o s\u0103 \u00eenregistreze c\u00e2ntece din repertoriul propriu, apel\u00e2nd la una din casele de discuri existente \u00een Bucure\u015fti. \u00cenregistrarea de prob\u0103 s-a produs la Studioul \u201eTomis\u201c din Calea C\u0103l\u0103ra\u015filor. Piesa intitulat\u0103 Roman\u0163a mansardei<\/strong>, imprimat\u0103 sub \u00eendrumarea directorului muzical compozitorul Misu Iancu \u015fi cu concursul direct al lui C. Brailoiu, s-a bucurat de un succes extraordinar. Ulterior, a fost invitat\u0103 \u015fi de \u201eColumbia\u201c, \u00een studioul c\u0103reia (strada Udricani) a \u00eenregistrat Nunta \u0163ig\u0103neasc\u0103<\/strong>, epuizat\u0103 \u00een numai c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Reeditat\u0103 \u00eentr-un tiraj impresionant, melodia a avut un succes formidabil.<\/p>\n \u00cenceputul carierei artistice propriu-zise a coincis \u00eens\u0103 cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, c\u00e2nd a prezentat un program de piese folclorice: M-am jurat de mii de ori, Ce-i mai dulce ca alvi\u0163a, Cine iube\u015fte \u015fi las\u0103, Geaba m\u0103 mai duc acas\u0103, Marie \u015fi Marioara, C\u00e2nd o fi la moartea mea.<\/strong><\/p>\n Presa timpului i-a acordat o deosebit\u0103 aten\u0163ie. \u00cen revista Radio-Adev\u0103rul<\/strong> a ap\u0103rut un articol din care cit\u0103m: \u201eT\u00e2n\u0103ra c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 care e una din cele mai izbutite talente ale promo\u0163iilor mai noi aduce pe l\u00e2ng\u0103 apreciate \u00eensu\u015firi vocale \u015fi o preocupare de noutate \u00eentru totul l\u0103udabil\u0103: studiul temelor folclorice, valorificarea melodiilor populare pe care nu le diseaz\u0103 ci le c\u00e2nt\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-le nealterat\u0103 frumuse\u0163ea original\u0103. Solista creeaz\u0103 astfel \u015fi pune \u00een valoare melodia poporan\u0103 autentic\u0103 \u015fi cu deosebire c\u00e2ntecul autentic,<\/em> terenuri \u00eenc\u0103 necunoscute, ne\u00een\u0163elese sau degradate de obi\u015fnui\u0163ii no\u015ftri diseuri<\/em>.\u201c<\/p>\n Data de 28 septembrie 1938 marcheaz\u0103 debutul Mariei T\u0103nase \u00een arta cupletului, dar \u015fi lansarea c\u00e2ntecelor romane\u015fti de larg\u0103 circula\u0163ie: Mi-am pus busuioc \u00een p\u0103r<\/strong>, pe versurile lui Nicolae Vladoianu \u015fi Habar n-ai tu<\/strong>, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu, oferite spectatorilor \u00een revista Constela\u0163ia Alhambrei<\/strong>.<\/p>\n \u00cen urma audi\u0163iei de la \u201eHanul Ancu\u0163ei\u201c, Maria T\u0103nase, acompaniat\u0103 admirabil de maestrul Grigora\u015f Dinicu, a fost aleas\u0103 \u00een unanimitate s\u0103 reprezinte c\u00e2ntecul popular rom\u00e2nesc pe continentul american, \u00een cadrul Expozi\u0163iei Interna\u0163ionale de la New York (1939). A c\u00e2ntat \u00een fata fostului pre\u015fedinte american Hoover, a lui Andr\u00e9 Gade, Yehudi Menuhin, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, George Enescu, Jascha Heifetz s.a., \u00een acompaniamentul forma\u0163iei instrumentale conduse de Fanic\u0103 Luca \u015fi a orchestrei dirijate de Grigora\u015f Dinicu.<\/p>\n \u00cen octombrie 1940, a oferit un recital de muzic\u0103 popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 publicului din ora\u015ful Foc\u015fani, dup\u0103 care regimul legionar i-a interzis orice activitate artistic\u0103, distrug\u00e2ndu-i-se toate pl\u0103cile de gramofon de la Radio, ba chiar \u015fi matri\u0163ele de la casele de discuri. Dup\u0103 c\u00e2teva luni de \u201eabsen\u0163\u0103 artistic\u0103\u201c, vocea ei s-a f\u0103cut din nou auzit\u0103 la posturile de radio. \u015ei nu numai. A fost inclus\u0103 \u00een turneul de propagand\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Turcia din martie 1941, organizat de Nicolae Kiri\u0163escu \u00eempreun\u0103 cu Ion Aurel Maican. La Istanbul a fost ova\u0163ionat\u0103 pe scen\u0103 Teatrului Taxim. A sus\u0163inut recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara, \u00een urma c\u0103rora, pre\u015fedintele Turciei i-a oferit un post de… cercet\u0103toare la Institutul Etnografic din Istanbul \u015fi chiar cet\u0103\u0163enia de onoare a Turciei.<\/p>\n Dup\u0103 \u00eentoarcerea din turneul de pe malurile Bosforului, al\u0103turi de echipe formate din nume reprezentative ale teatrului \u015fi muzicii romane\u015fti (George Enescu, George Vraca sau Constantin T\u0103nase), participa la spectacolele organizate \u00een spitale pentru r\u0103ni\u0163i, \u00een timp ce, pe estrad\u0103 Restaurantului \u201eCaf\u00e9 Wilson\u201c, evolueaz\u0103 \u00een acompaniamentul orchestrei Victor Predescu, ascultat\u0103 \u015fi admirat\u0103 de marele pianist Walter Gieseking, \u00eenso\u0163it de dirijorul Ionel Perlea.<\/p>\n Luna ianuarie a anului 1944 marcheaz\u0103 debutul s\u0103u \u00een opereta Mascota<\/strong> de Edmond Audran, \u00een care de\u0163ine rolul principal feminin, al\u0103turi de tenorul Ion Dacian \u015fi sub bagheta dirijorului Egizio Massini.<\/p>\n Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955 prime\u015fte Premiul de Stat, iar \u00een octombrie 1957 i se acord\u0103 titlul de Artist\u0103 Emerit\u0103.<\/p>\n