![\"printul-negru\"](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2009\/03\/printul-negru.jpg\" "\\"printul-negru\\"")
Perioada medieval\u0103 a reprezentat o epoc\u0103 \u00een care barbaria s-a \u00eembinat cu cavalerismul, \u015fi cele mai nobile sentimente au f\u0103cut loc adesea josniciei. Poate ca \u00een nici un alt personaj istoric nu sunt reflectate mai bine aceste contradic\u0163ii dec\u00e2t \u00een Eduard de Woodstock, prin\u0163 mo\u015ftenitor, dar niciodat\u0103 rege al Angliei, unul dintre cei mai talenta\u0163i \u015fi mai cruzi comandan\u0163i ai Evului Mediu.<\/p>\n
Eduard a v\u0103zut lumina zilei pe 15 iunie 1330, la castelul regal din Woodstock, \u00een Oxfordshire, c\u0103 fiul al regelui Eduard III \u015fi al reginei Philippa de Hainault.<\/p>\n
\u00cen 1346, tat\u0103l s\u0103u a traversat Canalul M\u00e2necii, spre a-\u015fi cere dreptul la tronul Fran\u0163ei. Regele acestei \u0163\u0103ri murise f\u0103r\u0103 urma\u015fi \u015fi, \u00een calitatea lui de nepot al r\u0103posatului, Eduard III se consider\u0103 mai \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 revendice sceptrul dec\u00e2t Filip, ce se \u00eencoronase deja rege. Peste doar o lun\u0103, pe 26 august, avea s\u0103 se dea b\u0103t\u0103lia de la Crecy, \u00een care englezii erau surclasati numeric de oastea regelui Fran\u0163ei, de dou\u0103 ori mai numeroas\u0103. Eduard III i-a trasat prin\u0163ului misiunea de a comanda avangarda englez\u0103. Curajul nebunesc cu care s-a b\u0103tut prin\u0163ul a dus la nimicirea complet\u0103 a inamicului. Tradi\u0163ia spune c\u0103, pentru a-l recunoa\u015fte mai u\u015for pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, regele i-ar fi cerut fiului s\u0103u s\u0103 poarte o armur\u0103 de culoare neagr\u0103, de la care i se va trage, ulterior, renumele de \u201ePrin\u0163 Negru\u201d.<\/p>\n
Marea b\u0103t\u0103lie, care va duce faima lui Eduard peste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri, se va da pe 19 septembrie 1356, la Poitiers. Ca \u015fi la Crecy, englezii erau \u00een inferioritate numeric\u0103 \u2013 aveau doar circa 10.000 de solda\u0163i, fa\u0163\u0103 de cei aproape 50.000 de care dispunea noul rege francez, Ioan cel Bun \u2013 dar geniul militar al t\u00e2n\u0103rului de doar 26 de ani va \u00eenclina balan\u0163a victoriei \u00een favoarea sa. Armata francez\u0103 a fost zdrobit\u0103, dou\u0103 mii de o\u015fteni fiind lua\u0163i prizonieri. \u00censu\u015fi regele Ioan cel Bun a fost prins \u015fi dus la Londra, unde prin\u0163ul \u015fi-a f\u0103cut o intrare triumfal\u0103, asemenea generalilor romani de odinioar\u0103, pe 24 mai 1357. El l-a tratat pe Ioan cu toat\u0103 curtoazia \u015fi, dup\u0103 ce au ajuns la Londra, s-au rugat \u00eempreun\u0103 la morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Thomas Becket.<\/p>\n
Pe 10 octombrie 1361, prin\u0163ul Eduard s-a c\u0103s\u0103torit, \u00een Capela Regal\u0103 St. George de la castelul Windsor, cu prin\u0163esa Joan, sora lui John Plantagenet, contele de Kent. De\u015fi era un obicei \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit c\u0103 aristocra\u0163ii \u015fi odraslele de s\u00e2nge regal s\u0103 aib\u0103 nenum\u0103rate amante, \u015fi \u00eenainte \u015fi dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, t\u00e2n\u0103rul prin\u0163 manifesta, se pare, o atrac\u0163ie pentru fl\u0103c\u0103iandri, dar asta nu l-a \u00eempiedicat apoi s\u0103 se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103 de Joan, care \u00eei era rud\u0103 de s\u00e2nge.<\/p>\n
\u00cen 1369, Pedro cel Crud, regele Castiliei, c\u0103ruia fratele s\u0103u, Henric de Transtamare, \u00eei uzurpase tronul, va apela la ajutorul lui Eduard. Prin\u0163ul nu-l simpatiza pe Pedro, despre care \u015ftia c\u0103 este un domnitor hain, ur\u00e2t de supu\u015fii s\u0103i, dar a v\u0103zut \u00een acest conflict un prilej de a sl\u0103bi puterea francezilor, care \u00eel sprijineau pe Henric. \u00cen fruntea a 30.000 de oameni, Prin\u0163ul Negru a p\u0103truns \u00een Spania \u015fi s-a acoperit de glorie. Dar armata englez\u0103 a revenit \u00een Fran\u0163a decimat\u0103 de boli \u015fi foamete. \u00censu\u015fi Eduard a fost cuprins de o boal\u0103 misterioas\u0103. Unii sus\u0163in c\u0103 ar fi fost vorba de dizenterie, al\u0163ii vorbesc despre ciroz\u0103 \u2013 se pare c\u0103 prin\u0163ul avea o pasiune accentuat\u0103 pentru mesele copioase, stropite din bel\u015fug cu vin \u2013 \u015fi chiar sifilis, de\u015fi \u201eru\u015finosul morb\u201d nu va fi semnalat, \u00een Europa, dec\u00e2t peste mai bine de un secol.<\/p>\n
De asemenea, prin\u0163ul s-a \u00eentors din Spania cuprins de o mare triste\u0163e, la auzul ve\u015ftii c\u0103 fiul s\u0103u, Eduard, murise, la doar \u015fase ani. Deprimat el a l\u0103sat grija r\u0103zboaielor continentale fra\u0163ilor s\u0103i \u015fi a cedat tat\u0103lui s\u0103u principatul de Guienne.<\/p>\n
Prin\u0163ul Negru a reprezentat o enigm\u0103 chiar \u015fi pentru contemporanii s\u0103i. Nimeni nu \u015fi-a putut explica de ce acest comandant de o\u015fti energic, fire n\u0103valnic\u0103, impetuoas\u0103, dornic s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreaga Europ\u0103 sub sceptrul sau, a cunoscut o astfel de metamorfoz\u0103 dramatic\u0103 \u00een ultimii ani de via\u0163\u0103. Probabil c\u0103 boala a fost de vin\u0103 pentru aceast\u0103 degradare, poate c\u0103 moartea fiului s\u0103u cel mare a avut de asemenea un rol important \u00een izolarea lui Eduard de lume. \u00cen orice caz, nu este sigur c\u0103, dac\u0103 ar fi supravie\u0163uit, ar fi fost cel mai bun suveran pe care-l avusese vreodat\u0103 Anglia, a\u015fa cum sus\u0163in mul\u0163i istorici.<\/p>\n
Perioada lui de glorie se \u00eencheiase la Poitiers. De atunci \u00eencolo, via\u0163a s\u0103 va fi un lung \u015fir de decep\u0163ii \u015fi e\u015fecuri \u015fi t\u00e2n\u0103rul str\u0103lucitor de odinioar\u0103 amenin\u0163a s\u0103 se transforme \u00eentr-un b\u0103tr\u00e2n ursuz \u015fi rece, un adev\u0103rat tiran. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cu c\u00e2t \u00eenainta \u00een v\u00e2rst\u0103, el devenea mai crud, ac\u0163iunile sale mai lipsite de ra\u0163iune. Dup\u0103 rebeliunea de la Limoges, generat\u0103 de taxele \u00eempov\u0103r\u0103toare pe care prin\u0163ul le impusese, spre a-\u015fi putea \u00eentre\u0163ine armata, r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 dup\u0103 nefericita expedi\u0163ie spaniol\u0103, Eduard s-a r\u0103zbunat cumplit pe locuitorii acestui or\u0103\u015fel francez. 3000 de locuitori, b\u0103rba\u0163i, femei \u015fi copii au fost m\u0103cel\u0103ri\u0163i din ordinul s\u0103u, gest care a aruncat o pat\u0103 de noroi pe obrazul p\u00e2n\u0103 atunci ne\u00eentinat al curajosului cavaler.<\/p>\n
Sim\u0163indu-\u015fi sf\u00e2r\u015fitul aproape, pe 7 iunie 1376 \u015fi-a scris testamentul, \u00een marea sal\u0103 regal\u0103 de la Westminster. Peste doar o zi, se sf\u00e2r\u015fea din via\u0163\u0103, spre jalea \u00eentregului regat, dar trupul s\u0103u, \u00eemb\u0103ls\u0103mat, nu va fi \u00eenhumat, la Canterburry, l\u00e2ng\u0103 altarul Sf\u00e2ntului Thomas Becket, dec\u00e2t pe 29 septembrie, \u00een ziua \u00een care biserica \u00eel s\u0103rb\u0103torea pe Arhanghelul Mihail. \u00cen \u00eentreaga Anglie au avut loc slujbe religioase pentru odihna sufletului zbuciumat al celui ce fusese \u201esperan\u0163a, m\u00e2ndria \u015fi gloria regatului\u201d. Dar poate cel mai emo\u0163ionant gest l-a f\u0103cut regele Fran\u0163ei, care a participat personal la o slujb\u0103 \u0163inut\u0103 la Paris pentru pomenirea celui mai demn de respect adversar pe care francezii \u00eel avuseser\u0103 vreodat\u0103 de \u00eenfruntat..<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Perioada medieval\u0103 a reprezentat o epoc\u0103 \u00een care barbaria s-a \u00eembinat cu cavalerismul, \u015fi cele mai nobile sentimente au f\u0103cut loc adesea josniciei. Poate ca \u00een nici un alt personaj istoric nu sunt reflectate mai bine aceste contradic\u0163ii dec\u00e2t \u00een … <\/p>\n