{"id":2613,"date":"2009-01-15T10:10:45","date_gmt":"2009-01-15T06:10:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.lovendal.net\/wp52\/?p=2613"},"modified":"2009-01-16T10:00:32","modified_gmt":"2009-01-16T06:00:32","slug":"rascoala-de-la-1907-scenariul-pregatit-de-imperiul-austro-ungar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/rascoala-de-la-1907-scenariul-pregatit-de-imperiul-austro-ungar\/","title":{"rendered":"„R\u0103scoala de la 1907”, scenariul preg\u0103tit de Imperiul Austro-Ungar"},"content":{"rendered":"
Cine nu a auzit de r\u0103scoal\u0103 \u0163\u0103ranilor din 1907? Timp de mai bine de 45 de ani, regimul comunist a considerat evenimentele ca pe un exemplu elocvent al caracterului capitalismului rom\u00e2nesc, dur \u015fi nemilos, care a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo, \u00eenc\u00e2t a ordonat s\u0103 se trag\u0103 asupra \u0163\u0103ranilor nemul\u0163umi\u0163i de condi\u0163iile de munc\u0103 \u015fi tr\u0103i. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, istoricul oficial al stalinismului rom\u00e2nesc, Mihai Roller, a str\u00e2ns \u015fi publicat \u00een 1948, cu o repeziciune demn\u0103 de o cauz\u0103 mai bun\u0103, documentele r\u0103scoalei din 1907. Tot ceea ce sus\u0163inea propaganda comunist\u0103 se afla acolo: execu\u0163ii, interven\u0163ia armatei, cifra de 11.000 de mor\u0163i preluat\u0103 din articolele lui Constantin Mille \u015fi, \u00een final, groz\u0103via ascunderii dosarelor de c\u0103tre \u00eensu\u015fi regele Carol I.<\/p>\n
Ast\u0103zi, la peste 100 de ani de la evenimente, documentele ne spun o poveste diferit\u0103 de aceea cu care marea majoritate ne-am obi\u015fnuit deja. Un adev\u0103r ascuns prea mult timp \u00een spatele discursului oficial.<\/p>\n
Un plan secret al Imperiului Austro-Ungar<\/strong><\/em><\/p>\n
Dac\u0103 Imperiul Austro-Ungar a avut, dup\u0103 1866 (\u00eenfr\u00e2ngerea \u00een fa\u0163a trupelor prusace ale lui Bismarck), un an de care s\u0103 fie cu adev\u0103rat m\u00e2ndru \u015fi \u00een care s\u0103 \u00ee\u015fi retr\u0103iasc\u0103 gloria, acela a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, anul 1908. Se \u00eemplineau 60 de ani de domnie a marelui \u00eemp\u0103rat Franz Joseph, iar \u00eentregul aparat militar \u015fi diplomatic al imperiului trudise din greu s\u0103 \u00eei ofere un adev\u0103rat moment de neuitat. Contele Alois Aerenthal, ministru al Afacerilor Externe al Dublei Monarhii, era unul dintre partizanii doctrinei habsburgice „A.E.I.O.U.” (Austria est imperare orbi universo – Austria trebuie s\u0103 conduc\u0103 \u00eentreaga lume) \u015fi decisese c\u0103 anul 1908 va deveni cel \u00een care trebuia demonstrata valabilitatea axiomei.<\/p>\nAlois Aerenthal<\/figcaption><\/figure>\n
Planul fusese g\u00e2ndit \u00eenc\u0103 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani. \u00cen primul r\u00e2nd, Alois Aerenthal preg\u0103tise anexarea oficial\u0103 a Bosniei \u015fi Her\u0163egovinei, provincii pe care imperiul le administra din 1878, ca urmare a prevederilor tratatului de la Berlin. Le administra doar, c\u0103ci suveranul nominal r\u0103m\u00e2nea sultanul de la Constantinopol. Spre a-l \u00eempiedica pe acesta s\u0103 intervin\u0103 \u00een ap\u0103rarea drepturilor sale, Aerenthal a preg\u0103tit o r\u0103scoal\u0103 \u00een insula Creta \u015fi proclamarea independen\u0163ei Bulgariei, alt\u0103 component\u0103 nominal\u0103 a Imperiului otoman. Toate cele trei evenimente au avut loc aproape simultan, pun\u00e2ndu-l pe sultan \u00een imposibilitate de a reac\u0163iona. Bulgaria a ob\u0163inut astfel independen\u0163a, Austro-Ungaria – Bosnia-Her\u0163egovina, iar singurii care au pl\u0103tit oalele sparte au fost cretanii, a c\u0103ror r\u0103scoal\u0103 a fost zdrobit\u0103, dar care, \u00eentr-un final fericit, au reu\u015fit s\u0103 se uneasc\u0103 cu Grecia (1908).<\/p>\n
A doua parte a planului conceput de Aerenthal presupunea distrugerea celor doi inamici tradi\u0163ionali ai dublei monarhii, respectiv Serbia \u015fi Rusia. Dup\u0103 cum era \u015fi firesc, Serbia a respins \u00eencorporarea Bosniei-Her\u0163egovinei, populat\u0103 \u00een special de s\u00e2rbi, la Austro-Ungaria, cer\u00e2nd compensa\u0163ii \u015fi protest\u00e2nd vehement. Acesta era exact pretextul dorit de Aerenthal. Armata imperial\u0103 a \u00eenconjurat Serbia \u015fi a amenin\u0163at cu r\u0103zboiul. Belgradul a solicitat imediat ajutorul Rusiei, urm\u00e2nd exemplul at\u00e2tor alte ac\u0163iuni din lungul istoriei. Dar \u00een 1908 Rusia era o \u0163ar\u0103 devastat\u0103. \u00cen anii 1904-1905, flota \u015fi armata sa fuseser\u0103 distruse de japonezi, urm\u00e2nd apoi doi ani de revolte interne, finalizate printr-o revolu\u0163ie ce aruncase de-a dreptul tara \u00een haos. Totu\u015fi, \u0163arul Nicolae II (1894-1917) a \u00eencercat s\u0103 intervin\u0103, dar s-a v\u0103zut confruntat cu un dur ultimatum venit din partea Berlinului \u015fi a Vienei, prin care acestea \u00eel amenin\u0163au cu un atac imediat \u00een cazul sprijinirii \u015eerbiei. Cauza s\u00e2rba trebuia abandonat\u0103…<\/p>\n
Astfel anul 1908 aducea \u015fi umilirea interna\u0163ional\u0103 a Rusiei, \u00eenfr\u00e2ngerea Serbiei \u015fi gloria Austro-Ungariei. Adic\u0103, exact aceea\u015fi conjunctur\u0103 care va conduce la izbucnirea primului r\u0103zboi mondial \u00een iulie 1914. R\u0103d\u0103cinile se reg\u0103seau \u00een anul 1908.<\/p>\n
Rom\u00e2nia, piedic\u0103 \u00een gloria Imperiului Austro-Ungar<\/strong><\/em><\/p>\nImperiul Austro-Ungar<\/figcaption><\/figure>\n
O singur\u0103 ne\u00eemplinire umbrea gloria imperiului: Rom\u00e2nia. \u015ei ea, ca \u015fi Serbia, avea teritorii na\u0163ionale \u015fi popula\u0163ii asuprite de dubla monarhie; \u015fi ea visa la revan\u015fa; \u015fi ea ar fi trebuit umilit\u0103 \u015fi zdrobit\u0103 \u00een anul de gra\u0163ie 1908. Dac\u0103 planul lui Aerenthal ar fi reu\u015fit, atunci poate nu ar mai fi existat nici momentul 1916 \u015fi nici Marea Unire din 1918. Dar, din fericire pentru noi, \u00eencercarea a e\u015fuat.<\/p>\n
Interesul Puterilor Centrale fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia nu era de dat\u0103 recent\u0103. Iar \u00een preajma anului 1907, el se intensificase brusc. Istoricul Karl Scheerer a observat, la r\u00e2ndul s\u0103u, noul tip de aten\u0163ie acordat Rom\u00e2niei \u00een acest interval cronologic. O r\u0103scoal\u0103 care ar fi pus puterea de la Bucure\u015fti \u00een imposibilitatea de a mai guverna, urmat\u0103 de interven\u0163ia, solicitat\u0103 sau impus\u0103 de la Viena, a trupelor austro-ungare pentru ocuparea \u015fi „salvarea” situa\u0163iei \u00een zon\u0103. \u015ei astfel se distrugea orice posibilitate a Rom\u00e2niei de a ac\u0163iona pentru eliberarea rom\u00e2nilor transilv\u0103neni.<\/p>\n
Re\u0163eaua de spionaj a lui Eidinger<\/strong><\/em><\/p>\n
Centrul de unde se preg\u0103tea lovitura era ora\u015ful Cern\u0103u\u0163i. Aici, generalul Fischer, \u015feful jandarmeriei austriece, \u00eenfiin\u0163ase un birou de plasare de for\u0163a de munc\u0103 \u015fi bani (bine\u00een\u0163eles \u015fi spioni!) \u00een Rom\u00e2nia, birou condus de un anume N. Eidinger.<\/p>\n
Acesta avea o sumar\u0103 preg\u0103tire militar\u0103, iar tactica s\u0103 de infiltrare a spionilor \u00een \u0163ara vecina se folosea de marile linii de cale ferat\u0103 \u015fi de \u015fosele. \u00cen anul 1905, el a deschis un birou comercial \u00een sediul hotelului Ath\u00e9n\u00e9e Palace din Bucure\u015fti \u015fi a \u00eenceput plasarea de muncitori agricoli pe tot teritoriul Rom\u00e2niei. \u00cen plus, oferea importante c\u00e2\u015ftiguri arenda\u015filor, prelu\u00e2ndu-le produsele agricole \u015fi livr\u00e2ndu-le apoi armatei austro-ungare. Unele dintre cele mai profitabile rela\u0163ii de amici\u0163ie, dar \u015fi comerciale le-a avut cu de-acum cunoscut\u0103 familie Fischer, marii arenda\u015fi din regiunea Moldovei.<\/p>\n
Alte \u0163inte ale spionajului austro-ungar \u015fi care vor juca un rol important \u00een evenimentele anului 1907 sunt reprezentate de tagma ziari\u015ftilor, \u00een special de Constantin Mille \u015fi ziarul Adev\u0103rul. Spionul imperial G\u00fcnther raporta \u00een acest sens la Viena: „Afacerea ziarului Adev\u0103rul merge pe drumul cel bun, s-a operat asupra lui Mille cu mari sume”.<\/em> \u00cen aceea\u015fi manier\u0103 se va „lucra” \u015fi cu alte gazete, precum Universul, Epoca, ale c\u0103ror „articole erau scrise”<\/em> – m\u0103rturisea acela\u015fi G\u00fcnther – „pe biroul meu”<\/em>. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ele vor fi \u015fi cele care vor lansa cifrele de 10-11.000 de mor\u0163i \u00een tragicele evenimente. Cu alte cuvinte, p\u00e2n\u0103 \u00een 1907, Austro-Ungaria \u00ee\u015fi crease o vast\u0103 re\u0163ea de spionaj \u015fi influen\u0163\u0103, merg\u00e2nd de la periferie \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een centru, implic\u00e2nd oameni politici, arenda\u015fi, chiar \u015fi mii de simpli lucr\u0103tori, plasa\u0163i de Eidinger \u00een puncte considerate strategice. Re\u0163eaua p\u0103rea bine pus\u0103 la punct \u015fi gata de ac\u0163iune.<\/p>\n
Dac\u0103 foametea ar fi condus la r\u0103scoal\u0103, anul 1904 ar fi fost momentul cel mai propice \u00een acest sens. \u00cen schimb, \u00een 1907 se anun\u0163au chiar recolte bune \u015fi anul venea, lucru extrem de important, dup\u0103 al\u0163i doi cu rezultate frumoase. Cum de a izbucnit totu\u015fi revolta?<\/p>\n
Fl\u0103m\u00e2nzi, satul de unde Imperiul Austro-Ungar a aprins fitilul<\/strong><\/em><\/p>\n
Un mare arenda\u015f, Mochi Fischer, prieten cu Eidinger, a refuzat s\u0103 semneze \u00eenvoielile agricole cu \u0163\u0103ranii s\u0103i pentru anul 1907. A am\u00e2nat \u015fi refuzat orice ofert\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, la \u00eenceputul lunii martie, \u0163\u0103ranii dintr-un sat cu nume parc\u0103 predestinat, Fl\u0103m\u00e2nzi, tem\u00e2ndu-se c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 lucru \u015fi hrana, au cerut cu violen\u0163\u0103 semnarea contractelor. Speriat, Mochi s-a refugiat la Cern\u0103u\u0163i, la prietenul s\u0103u, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 semneze nimic \u015fi l\u0103s\u00e2ndu-i pe oameni de-a dreptul dispera\u0163i. Pericolul lipsei de p\u0103m\u00e2nt, deci de munc\u0103, era din ce \u00een ce mai puternic.<\/p>\n
Imediat, pe miile de hectare arendate de Fischer, apar personaje ciudate, care dau de b\u0103ut la toat\u0103 lumea \u015fi \u00eendeamn\u0103 la violen\u0163\u0103. Atac\u0103 prim\u0103riile, posturile de jandarmi; sunt \u00eenarma\u0163i \u015fi au o evident\u0103 preg\u0103tire militar\u0103. Toate rapoartele de la Boto\u015fani, din jude\u0163ul Neam\u0163, arat\u0103 acela\u015fi lucru: indivizi din afara satelor, cu uniforme ciudate \u015fi rute de deplasare pe linia Boto\u015fani-Cern\u0103u\u0163i sunt la r\u0103d\u0103cina tuturor atacurilor. Carol I a \u00een\u0163eles rapid ce se \u00eent\u00e2mpla \u015fi, pe data de 7 martie 1907, a ordonat ca frontiera de la Suceava la Mih\u0103ileni s\u0103 fie ocupat\u0103 militar, pentru a \u00eempiedica infiltr\u0103rile agen\u0163ilor austro-ungari. Dar era destul de t\u00e2rziu.<\/p>\n
Campania mass-media din umbr\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n
La \u00eenceputul lunii martie, r\u0103zvr\u0103tirile din nordul Moldovei erau \u0163inute sub control \u015fi lini\u015ftea \u00eencepea s\u0103 revin\u0103, c\u00e2nd ziarul Adev\u0103rul <\/strong><\/em>a \u00eenceput o ampl\u0103 campanie \u00eempotriva a ceea ce ziari\u015ftii de aici numeau „marile masacre”. Titlurile vuiau: „Refuz de a ie\u015fi la munca c\u00e2mpului”, „Ridicarea recoltelor cu for\u0163a”, „Se trage \u00een \u0163\u0103rani<\/em>„.<\/p>\n
Prefectul de Foc\u015fani, Aguletti, comunic\u0103 lapidar capitalei: „Ziarele r\u0103sp\u00e2ndesc enorm spiritul de r\u0103scoal\u0103, public\u00e2nd \u015ftiri de zvon, fanteziste, exagerate. Bine\u00een\u0163eles, \u00een fruntea tuturor se aflau Adev\u0103rul \u015fi Universul. Din acest moment apare \u00eentr-adev\u0103r \u015fi r\u0103scoal\u0103 real\u0103, c\u0103ci ziarele relateaz\u0103 – fals – \u015ftirea conform c\u0103reia acolo unde oamenii au avut curajul de a se revolt\u0103, s-au \u015fi semnat contractele at\u00e2t de dorite de \u0163\u0103rani \u015fi comunitatea rural\u0103. \u015ei ce nu face omul pentru un ban \u00een plus? Chiar \u015fi o… r\u0103scoal\u0103”.<\/em><\/p>\n
\u00cen luna martie, r\u0103scoala se extinde, pe acela\u015fi tipar \u015fi cu ajutorul acelora\u015fi agitatori. Sunt cuprinse jude\u0163ele Ia\u015fi, Suceava, Vaslui, Falciu, Tecuci, Neam\u0163, Bac\u0103u, Tutova, Putna etc. Guvernul conservator se arat\u0103 incapabil de a controla situa\u0163ia. Primul ministru, „Nababul” Gheorghe Cantacuzino, a dat un ordin, cel pu\u0163in ciudat, solicit\u00e2nd reprimarea r\u0103scoalei „cu cea mai mare fermitate \u015fi bl\u00e2nde\u0163e”. Al\u0163i frunta\u015fi conservatori, precum Mihail Pherekyde, sunt de ani buni pe lista de plat\u0103 a Austro-Ungariei \u015fi deci refuza s\u0103 ia vreo m\u0103sur\u0103 imediat\u0103.<\/p>\n
Dou\u0103 personaje au realizat \u00eens\u0103 gravitatea situa\u0163iei: Take Ionescu \u015fi Carol I. Primul, sesiz\u00e2nd ciud\u0103\u0163enia momentului \u00een care marii proprietari nu \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 deloc p\u0103m\u00e2nturile, fuge la rege, solicit\u00e2ndu-i interven\u0163ia imediat\u0103. Astfel, cei doi au provocat retragerea conservatorilor de la putere \u015fi venirea liberalilor, sprijini\u0163i de Take Ionescu, pentru a pune cap\u0103t r\u0103scoalei (12 martie 1907). Pasiunea pentru \u015fosele a spionilor crea\u0163i la \u015fcoala lui Eidinger a \u00eenceput de-acum s\u0103 dea roade. Urm\u00e2nd liniile de cale ferat\u0103 \u015fi \u015foselele, r\u0103scoala s-a extins dup\u0103 12 martie \u015fi \u00een Muntenia. Radu Rosetti \u00ee\u015fi amintea: „oameni c\u0103l\u0103ri mergeau \u00een capul bandelor, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Bucure\u015fti, devast\u00e2nd, prad\u00e2nd, d\u00e2nd foc, omor\u00e2nd”.<\/em><\/p>\n
Interesant este ca \u00een multe locuri, dup\u0103 cum arata rapoartele, „\u0163\u0103ranii s-au \u00eenarmat \u015fi au ap\u0103rat satul de r\u0103scula\u0163i”.<\/em> Dar \u00een alte zone, jaful \u015fi crima au \u00eentunecat judecata, \u0163\u0103ranii al\u0103tur\u00e2ndu-se agen\u0163ilor imperiali.<\/p>\n
Presa de la Viena, extrem de interesat\u0103 de r\u0103scoala din Rom\u00e2nia<\/strong><\/em><\/p>\n
De \u00eendat\u0103 ce \u00een ziarele din Rom\u00e2nia au ap\u0103rut primele \u015ftiri, mult exagerate, despre r\u0103scoal\u0103, presa vieneza n-a g\u0103sit un alt subiect mai interesant de dezb\u0103tut dec\u00e2t evenimentele din \u0163ara noastr\u0103. Carol I se mir\u0103 chiar \u00eentr-o discu\u0163ie avut\u0103 cu Alexandru Marghiloman de „depe\u015file fabricate la Cern\u0103u\u0163i cu privire la masacrele antisemite, la prigonirile evreilor… mai cu seam\u0103 Neue Freie Presse (din Viena) s-a distins prin r\u0103sp\u00e2ndirea acestor depe\u015fi … acest ziar a publicat toate \u015ftirile posibile”.<\/em> Imediat, presa interna\u0163ional\u0103 a \u00eenceputa s\u0103 anun\u0163e iminenta pr\u0103bu\u015fire a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 \u00eenaintea izbucnirii evenimentelor, la 1 martie 1907, Aerenthal \u015ftia c\u0103 va fi aici o r\u0103scoal\u0103 \u015fi cerea Lega\u0163iei din Bucure\u015fti o interven\u0163ie dur\u0103. La 26 martie, dup\u0103 ce „intui\u0163ia” remarcabil\u0103 a lui Aerenthal se \u00eemplinise, el anun\u0163\u0103 „c\u0103 nu poate privi cu indiferen\u0163\u0103 r\u0103scoalele care b\u00e2ntuie Rom\u00e2nia […] Trebuie s\u0103 ne ocup\u0103m de marile tulbur\u0103ri din \u0163ara dvs., \u00eentruc\u00e2t avem o grani\u0163\u0103 comun\u0103 foarte \u00eentins\u0103”. <\/em>Corpul 12 armat\u0103 austriac de la Bra\u015fov a fost mobilizat, aceea\u015fi situa\u0163ie \u00eenregistr\u00e2ndu-se \u015fi \u00een cazul celui de la Cern\u0103u\u0163i, pentru o interven\u0163ie dincolo de Carpa\u0163i. Se p\u0103rea c\u0103 \u00een aplauzele Europei \u00eengrijorate de masacrele din Rom\u00e2nia, Aerenthal putea ocupa \u0163ara.<\/p>\n
\u00cemp\u0103ratul Franz Joseph al Austriei sprijin\u0103 Rom\u00e2nia<\/strong><\/em><\/p>\n
Deja planul austro-ungar devenise pentru mul\u0163i vizibil. Carol I i-a \u00eenl\u0103turat pe conservatori de la putere \u015fi, un nucleu dur, \u00een frunte cu I.I.C. Br\u0103tianu, ca ministru de Interne, \u015fi Alexandru Averescu, la R\u0103zboi, a primit de la suveran autoriza\u0163ia de a pune ordine rapid \u00een \u0163ar\u0103. La 18 martie 1907 se declar\u0103 starea de asediu pe \u00eentreg teritoriul Rom\u00e2niei, urm\u00e2nd apoi mobilizarea general\u0103, la care au r\u0103spuns peste 140.000 de oameni, p\u00e2n\u0103 la data de 29 martie. De data aceasta, curgea \u00eentr-adev\u0103r s\u00e2ngele de care vorbeau ziarele: s-a tras cu tunul \u015fi s-au operat aproape 10.000 de arest\u0103ri.<\/p>\nImparatul Franz Joseph<\/figcaption><\/figure>\n
Cur\u00e2nd, situa\u0163ia a \u00eenceput s\u0103 se normalizeze \u015fi a ap\u0103rut clar c\u0103 noul guvern poate \u0163ine \u00een m\u00e2na situa\u0163ia. Lovitura final\u0103 data planului lui Aerenthal a venit \u00eens\u0103 chiar de la Viena, din inima imperiului. Franz Joseph, \u00eemp\u0103ratul Austro-Ungariei (1830-1916) nu cuno\u015ftea uneltirile sfetnicului s\u0103u \u015fi \u00een momentul \u00een care a aflat c\u0103 se preg\u0103tea o interven\u0163ie militar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a protestat vehement. C\u0103ci Carol I era prietenul s\u0103u, f\u0103ceau parte din aceea\u015fi lume \u015fi erau de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103. \u00cen plus, regina Elisabeta se \u00een\u0163elesese foarte bine cu so\u0163ia \u00eemp\u0103ratului, Elisabeta a Austriei. Astfel ca Aerenthal nu numai c\u0103 nu a primit regeasca sus\u0163inere, ci Carol a fost cel c\u0103ruia Franz Joseph i s-a adresat, \u00eentr-o cald\u0103 scrisoare, felicit\u00e2ndu-l pentru reprimarea r\u0103scoalei. Ziarele vieneze au \u00een\u0163eles imediat ca suveranul se exprim\u0103 \u00een acest fel \u00eempotriva interven\u0163iei militare, p\u0103r\u0103sindu-l total pe Aerenthal \u015fi sus\u0163in\u0103torii acestuia.<\/p>\n
Carol I a \u00een\u0163eles rapid cine a fost \u00een spatele r\u0103scoalei \u015fi a \u015fi numit-o de c\u00e2teva ori deschis: agen\u0163ia din Cern\u0103u\u0163i. Ca atare, pe c\u00e2nd Br\u0103tianu \u015fi Averescu se foloseau de arme pentru a \u00een\u0103bu\u015fi spiritul r\u0103scoalei, regele rom\u00e2n s-a adresat celor care puteau ac\u0163iona direct la sursa r\u0103ut\u0103\u0163ilor: Franz Joseph \u015fi Wilhelm II. \u00cemp\u0103ratul austro-ungar \u015fi-a f\u0103cut datoria. La fel \u015fi Germania lui Wilhelm, care a anun\u0163at imediat c\u0103 nu considera necesar\u0103 o interven\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
O enigm\u0103 care a tulburat genera\u0163ii<\/p>\n
R\u0103scoala a luat sf\u00e2r\u015fit ca prin farmec, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma doar oameni n\u0103uci\u0163i de cele \u00eent\u00e2mplate. O enigm\u0103 a persistat \u00eens\u0103: de ce Carol I a solicitat lui Br\u0103tianu ca toate actele r\u0103scoalei \u015fi ale represiunii s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een arhive? Explica\u0163ia oficial\u0103 a fost ca regele nu dorea o judecare a fo\u015ftilor mini\u015ftri liberali, atunci c\u00e2nd conservatorii vor reveni la putere. Motivul nu st\u0103 \u00eens\u0103 \u00een picioare, c\u0103ci regele interzisese deja dou\u0103 procese similare – al liderilor conservatori din 1871-1876 \u015fi cel al lui I.C. Br\u0103tianu \u00een 1888, c\u00e2nd Alexandru Candiano-Popescu \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 regele le-a declarat conservatorilor c\u0103 dac\u0103 persist\u0103 \u00een inten\u0163ia de a-l judeca pe Br\u0103tianu, el va merge zilnic cu tr\u0103sura la \u00eenchisoarea lui Br\u0103tianu \u015fi \u00eei va \u00eencredin\u0163a guvernul, „am\u00e2ndoi conduc\u00e2nd \u0163ara de la pu\u015fc\u0103rie”.<\/em><\/p>\n
Se \u015ftia clar c\u0103 regele nu va accepta niciodat\u0103 ca un guvern al lui s\u0103 fie judecat \u015fi c\u0103 va alunga de la putere pe cei care \u00eei vor solicita un asemenea lucru. \u00censu\u015fi I.I.C. Br\u0103tianu, care avea tot interesul ca aceste documente s\u0103 fie ascunse, a protestat \u00een fa\u0163a regelui pentru preluarea lor. R\u0103spunsul adev\u0103rat trebuie c\u0103utat \u00eens\u0103 \u00een originea evenimentelor. Astfel, cunosc\u00e2ndu-se ca perfida Austrie a fost \u00een spatele r\u0103scoalei, r\u0103m\u00e2nerea Rom\u00e2niei \u00een alian\u0163\u0103 cu ea s\u0103u al\u0103turi de Puterile Centrale devenea de neconceput. Iar alian\u0163a cu acestea, respectiv cu Germania natal\u0103, reprezenta visul etern al lui Carol. Vis care \u00eel va duce \u00eens\u0103 \u00een morm\u00e2nt, c\u00e2nd se va pr\u0103bu\u015fi \u00een septembrie 1914, \u00een momentul \u00een care Rom\u00e2nia a refuzat s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi de partea Germaniei. Pentru a ap\u0103ra acest vis, a ascuns regele rom\u00e2n celebrele dosare care ar\u0103tau clar c\u0103 Austro-Ungaria – aliat\u0103 noastr\u0103, dar \u015fi a Germaniei – \u00eencercase desfiin\u0163area \u0163\u0103rii. Iar Carol I n-a putut s\u0103 accepte prezentarea unui asemenea adev\u0103r.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cine nu a auzit de r\u0103scoal\u0103 \u0163\u0103ranilor din 1907? Timp de mai bine de 45 de ani, regimul comunist a considerat evenimentele ca pe un exemplu elocvent al caracterului capitalismului rom\u00e2nesc, dur \u015fi nemilos, care a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo, \u00eenc\u00e2t … <\/p>\n
![\"rascoala\"](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2009\/01\/rascoala.jpg\" "\\"rascoala\\"")
Cine nu a auzit de r\u0103scoal\u0103 \u0163\u0103ranilor din 1907? Timp de mai bine de 45 de ani, regimul comunist a considerat evenimentele ca pe un exemplu elocvent al caracterului capitalismului rom\u00e2nesc, dur \u015fi nemilos, care a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo, \u00eenc\u00e2t a ordonat s\u0103 se trag\u0103 asupra \u0163\u0103ranilor nemul\u0163umi\u0163i de condi\u0163iile de munc\u0103 \u015fi tr\u0103i. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, istoricul oficial al stalinismului rom\u00e2nesc, Mihai Roller, a str\u00e2ns \u015fi publicat \u00een 1948, cu o repeziciune demn\u0103 de o cauz\u0103 mai bun\u0103, documentele r\u0103scoalei din 1907. Tot ceea ce sus\u0163inea propaganda comunist\u0103 se afla acolo: execu\u0163ii, interven\u0163ia armatei, cifra de 11.000 de mor\u0163i preluat\u0103 din articolele lui Constantin Mille \u015fi, \u00een final, groz\u0103via ascunderii dosarelor de c\u0103tre \u00eensu\u015fi regele Carol I.<\/p>\n![\"Alois](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2009\/01\/aehrenthal.jpg\" "\\"Alois")
![\"Imperiul](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2009\/01\/austro-ungaria.jpg\" "\\"austro-ungaria\\"")
![\"1907\"](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2009\/01\/1907.jpg\" "\\"1907\\"")
La \u00eenceputul lunii martie, r\u0103zvr\u0103tirile din nordul Moldovei erau \u0163inute sub control \u015fi lini\u015ftea \u00eencepea s\u0103 revin\u0103, c\u00e2nd ziarul Adev\u0103rul <\/strong><\/em>a \u00eenceput o ampl\u0103 campanie \u00eempotriva a ceea ce ziari\u015ftii de aici numeau „marile masacre”. Titlurile vuiau: „Refuz de a ie\u015fi la munca c\u00e2mpului”, „Ridicarea recoltelor cu for\u0163a”, „Se trage \u00een \u0163\u0103rani<\/em>„.<\/p>\n![\"Imparatul](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2009\/01\/franz-joseph.jpg\" "\\"franz-joseph\\"")