![\"sovrom\"](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2009\/01\/sovrom.jpg\" "\\"sovrom\\"")
Dup\u0103 ce \u015fi-a asigurat domina\u0163ia politic\u0103, URSS-ul a adus Rom\u00e2nia la masa negocierilor economice. Loiali sovieticilor, comuni\u015ftii romani au sus\u0163inut o colaborare pe termen lung. Cu doar o zi \u00eenainte de finalul r\u0103zboiului, 8 mai 1945, la Moscova s-au semnat dou\u0103 acorduri economice. Unul dintre ele a fost considerat „izvorul sovromurilor”.<\/p>\n
Ce erau Sovromurile? Pentru Stalin, unica prioritate a economiilor „statelor fr\u0103\u0163e\u015fti” era slujirea intereselor URSS. \u00cenc\u0103 din timpul r\u0103zboiului, sovieticii s-au dovedit extrem de interesa\u0163i \u00een bog\u0103\u0163iile \u0163\u0103rilor ocupate. Dup\u0103 1945, una dintre modalit\u0103\u0163ile inventate de ei pentru a controla sectoarele de baz\u0103 ale economiilor \u0163\u0103rilor central-europene a fost \u00eenfiin\u0163area de „\u00eentreprinderi mixte”. \u00cen Rom\u00e2nia, acestea au luat na\u015ftere \u00een urma acordului de la Moscova, prin care sovieticii s-au declarat dispu\u015fi s\u0103 „investeasc\u0103” \u00een c\u00e2teva dintre \u00eentreprinderile romane\u015fti de stat sau private 50% capital, const\u00e2nd \u00een special din utilaje, s\u0103 asigure, la nevoie \u015fi personalul de specialitate (capitalul rusesc a fost extras din materialele furate de la nem\u0163i). Partea rom\u00e2neasc\u0103 trebuia s\u0103 contribuie la r\u00e2ndu-i cu 50% capital \u015fi for\u0163a de munc\u0103. \u015ei beneficiile de pe urma acestei „colabor\u0103ri” urmau a se \u00eemp\u0103r\u0163i tot pe jum\u0103tate. Acordurile uneau, doar pe h\u00e2rtie, doi „parteneri” inegali: o Uniune Sovietic\u0103 \u00eenving\u0103toare \u015fi o Rom\u00e2nie \u00eenvins\u0103 \u015fi sl\u0103bit\u0103.<\/p>\n Practic, din iunie 1945 p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a lui 1946, s-au \u00eenfiin\u0163at 19 sovromuri, \u00een ramurile industriale de cea mai mare importan\u0163\u0103 economic\u0103 \u015fi strategic\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Primul a fost Sovromtransportul, cu profil de societate de naviga\u0163ie. \u00cen condi\u0163iile \u00een care c\u0103ile de transport c\u0103tre URSS au fost afectate de bombardamente, deschiderea de care beneficia \u0163ara noastr\u0103 la mare \u015fi Dun\u0103re erau cai foarte utile ru\u015filor. Al doilea decret-lege semnat de Regele Mihai I a vizat \u00eenfiin\u0163area Sovrompetrolului de la Ploie\u015fti. Astfel, sovieticii controlau \u015fi cea mai \u00eentins\u0103 \u015fi bogat\u0103 zona petrolifer\u0103.<\/p>\n Controlul absolut asupra sovromurilor era de\u0163inut de sovietici, care \u015fi-au numit oamenii \u00een conducerea \u00eentreprinderilor mixte \u015fi au interzis accesul romanilor \u00een contabilitatea sau pe exploat\u0103rile sovromurilor. Astfel c\u0103 timp de \u015fapte ani industriile romane\u015fti extractiv\u0103 (petrol, gaze, c\u0103rbune), grea, chimic\u0103 \u015fi naval\u0103, de exploatare a lemnului, construc\u0163iile, transporturile altele dec\u00e2t pe calea ferat\u0103 \u015fi distribu\u0163ia filmelor au „\u00eenflorit” \u00een m\u00e2inile ru\u015filor. Situa\u0163ie care va determina redac\u0163ia revistei britanice Lumea azi<\/strong><\/em>, apar\u0163in\u00e2nd Institutului Regal pentru Afaceri Interna\u0163ionale, s\u0103 afirme, \u00een 1949, ca „singurul capitalist din industria rom\u00e2neasc\u0103 este Rusia comunist\u0103.”<\/em><\/p>\n Despre pierderile \u00eenregistrate de \u0163ara noastr\u0103 \u00een perioada func\u0163ionarii acestor sovromuri vorbesc cifrele care ilustreaz\u0103 activitatea doar a dou\u0103 dintre ele – Sovromquartit \u015fi Sovromlemn. \u00cen condi\u0163iile \u00een care Rusia aspir\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 bomb\u0103 atomic\u0103, rezervele de uraniu din exploat\u0103rile romane\u015fti de la B\u0103i\u0163a \u015fi Stei (jud. Bihor) deveniser\u0103 mai valoroase ca aurul. Din chiar \u00eenceputul activit\u0103\u0163ii sale (1952), Sovromquartitul adunase un num\u0103r de 15.942 de angaja\u0163i. A livrat p\u00e2n\u0103 \u00een 1960 URSS-ului, peste 17.000 de tone de minereu de uraniu. Dac\u0103 la \u00eenceputul lui 1946 la Sovromlemn se lucra doar cu trei gatere care defri\u015fau 355 mc de p\u0103dure pe lun\u0103, peste doar un an se lucra cu 47 de gatere care distrugeau peste 1.200 mc de teren \u00eemp\u0103durit pe lun\u0103.<\/p>\n Odat\u0103 cu trecerea timpului, lipsa de control asupra propriilor resurse \u015fi a procesului de produc\u0163ie, \u00een condi\u0163iile \u00een care p\u00e2n\u0103 \u015fi ofi\u0163erii de Securitate rom\u00e2ni aveau nevoie de permise speciale pentru a p\u0103trunde \u00een unele sovromuri, la nivelul conducerii statului s-a pus problema g\u0103sirii unei modalit\u0103\u0163i de control a acestor \u00eentreprinderi. \u00cen 1947, adjunctul ministrului Industriilor, Ion Gheorghe Maurer, a pus pentru prima dat\u0103 problema \u00eenfiin\u0163\u0103rii comisiilor mixte de verificare a activit\u0103\u0163ii sovromurilor. Oficial, chestiunea a fost discutat\u0103 abia \u00een \u015fedin\u0163\u0103 Biroului Politic al PMR din 24 februarie 1953. Motivele formale invocate de rom\u00e2ni pentru cererea de desfiin\u0163are a sovromurilor erau necesitatea subordon\u0103rii acestor \u00eentreprinderi statului rom\u00e2n \u015fi respectarea legisla\u0163iei romane\u015fti, pierderile \u00eenregistrate de unele \u00eentreprinderi mixte, dificult\u0103\u0163i \u00een asigurarea for\u0163ei de munc\u0103.<\/p>\n Demersurile de desfiin\u0163are a sovromurilor au fost \u00eencununate de succes. Dup\u0103 \u00eenceperea tratativelor (7 martie 1953), protocolul de preluare a primelor opt sovromuri \u00een patrimoniul statului rom\u00e2n a fost semnat abia la 31 martie 1954. Celelalte \u00eentreprinderi mixte au revenit Rom\u00e2niei \u00een decursul urm\u0103torilor doi ani. Dar, de\u015fi actele erau f\u0103cute, preluarea efectiv\u0103 a mai durat c\u00e2teva luni, timp suficient ca sovieticii s\u0103 mai profite de statutul lor de ocupant. Urma\u015ful lui Stalin, Nikita Hru\u015fciov, a recunoscut necesitatea desfiin\u0163\u0103rii \u00eentreprinderilor mixte \u00een toate statele satelit ale URSS, deoarece ele „erau ni\u015fte b\u0103t\u0103turi pe degetele de la picioare \u015fi r\u0103neau sentimente na\u0163ionale produc\u00e2nd ne\u00een\u0163elegeri \u00een lag\u0103rul nostru.”<\/p>\n
\n<\/em><\/strong><\/p>\n