![\"cutremur\"](\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2008\/12\/cutremur.jpg\" "\\"cutremur\\"")
Cutremurele vr\u00e2ncene, cu focarele la o ad\u00e2ncime de 70-200 km, au \u015fi ele o istorie. Iat\u0103 pe scurt, cele mai grozave cutremure care au r\u0103v\u0103\u015fit \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti, au f\u0103cut pagube ne\u00eenchipuite sau ne-au b\u0103gat pur \u015fi simplu \u00een sperie\u0163i:<\/p>\n
1. Cutremurul din 29 august 1471<\/strong><\/em>, ora 12,00 care a fost catalogat de unii ca av\u00e2nd magnitudinea M=6,9 \u015fi intensitatea I=VIII, iar de al\u0163ii cu M=7,1 \u015fi I=IX, este descris de cronicarul Grigore Ureche c\u0103 a avut loc \u201e\u00een vreme ce au \u015fezut Domnul \u015etefan cel Mare la mas\u0103 \u00een Cetatea Sucevei, deplas\u00e2ndu-i masa”. Acest cutremur a avut loc cu pu\u0163in timp \u00eenainte de nunta voievodului cu Maria de Mangop. O arip\u0103 a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei se \u201epr\u0103vale \u00een r\u00e2p\u0103”.<\/p>\n 2. La 8 mai 1738<\/strong><\/em> \u201ela 5 ore” avu loc un cutremur mare de p\u0103m\u00e2nt. La c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u201epe 31 mai, ora 3 1\/2 ceasuri se f\u0103cu un cutremur groaznic”. Iat\u0103 o descriere f\u0103cut\u0103 \u00eentr-o psaltire slavo-rom\u00e2n\u0103: \u201eC\u00e2nd au \u00eemblat v\u0103leatu 1738, s-au cutremurat p\u0103m\u00e2ntul \u00een luna lui maiu \u00een 31 de zile, amiaz\u0103-zi, foarte tare, \u015fi s-au dus spre r\u0103s\u0103rit \u015fi iar s-au \u00eentors \u00eend\u0103r\u0103t. \u015ei pomii se cl\u0103tinau, ca de v\u00e2nt, \u015fi au pr\u0103p\u0103dit casele \u015fi au f\u0103cut p\u0103m\u00e2ntul mare huet. \u015ei miercuri se cutremur\u0103”.<\/em><\/p>\n 3. Cel mai mare cutremura fost din 26 octombrie 1802<\/strong><\/em> (stil nou) (M=7,7 \u015fi I=IX-X) \u015fi a provocat incendii nenum\u0103rate \u00een Bucure\u015ftiul cu majoritatea cl\u0103dirilor din lemn, precum \u015fi surparea turnului Col\u0163ei, ridicat de zidarii suedezi ai regelui Carol al XH-lea, refugiat la Bucure\u015fti dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea de la Poltava (1709) \u015fi \u0163inut prizonier \u00een acest turn. Atunci \u015fi vestita biseric\u0103 a N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu atunci din V\u0103lenii de Munte s-a zguduit, s-a tulburat \u015fi la urm\u0103 s-a d\u0103r\u00e2mat. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu M\u0103n\u0103stirea lui Adam (\u0163inutul Tutovei), Biserica Sf. Ilie din Calea Rahovei-Bucure\u015fti, M\u0103n\u0103stirea Plumbuita, Biserica Sf. Spridon din Ia\u015fi, Biserica Domneasc\u0103 din B\u00e2rlad, etc. Nu sunt date privind pierderile de vie\u0163i omene\u015fti. De atunci s-a schimbat configura\u0163ia Bucure\u015ftiuiui.<\/p>\n Mai sunt \u00eenregistrate c\u00e2teva cutremure mai mici \u00een 1821 \u015fi 1829.<\/p>\n 4. Urm\u0103torul mare cutremur vr\u00e2ncean este cel din 23 ianuarie 1838<\/strong><\/em>, orele 18,45 (M=6,7 dup\u0103 al\u0163ii 6,9 \u015fi I=VIII), c\u00e2nd se anun\u0163\u0103 8 mor\u0163i, 14 r\u0103ni\u0163i, 36 de case distruse \u00een Bucure\u015fti, dar consulul francez\u00a0 raportez\u0103 peste 600 de mor\u0163i\u00a0 \u015fi tot at\u00e2\u0163ia\u00a0 r\u0103ni\u0163i. Acest cutremur a provocat modific\u0103ri importante \u00een aspectul morfologic al teritoriului extracarpatic, duc\u00e2nd la formarea Lacului Ro\u015fu ca urmare a pr\u0103bu\u015firii unui munte.<\/p>\n 5. Cutremurul vr\u00e2ncean din 10 noiembrie 1940<\/strong><\/em> (M=7,4 \u015fi I=IX), ora 3:39 \u015fi ad\u00e2ncimea 133 km precedat pe data de 22 octombrie 1940 ora 8:27 de un alt cutremur (M=6,2 \u015fi I=VII) este primul mare cutremur de p\u0103m\u00e2nt din perioada Rom\u00e2niei contemporane, care ar fi oferit ocazia str\u00e2ngerii unei date de baz\u0103 \u015fi concluzii utile \u00een privin\u0163a comport\u0103rii construc\u0163iilor\u00a0 la cutremure, ne-a\u00a0\u00a0 g\u0103sit nepreg\u0103ti\u0163i \u015fi din acest punct de vedere deoarece nu a fost \u00eenregistrat (\u00een sensul ob\u0163inerii unor accelerograme)\u00a0\u00a0 \u015fi deci nu\u00a0 s-au putut ini\u0163ia cercet\u0103rile de seismologie \u015fi inginerie seismic\u0103, cu toate c\u0103 \u00een acela\u015fi an, un alt cutremur a fost \u00eenregistrat pe data de 17 mai 1940 \u00een S.U.A. La El\u00a0 Centre, California,\u00a0 c\u00e2nd\u00a0 s-a \u00eenregistrat prima accelerogram\u0103 a unui mare cutremur. Dac\u0103 la acest cutremur din 10 noiembrie 1940 s-ar fi \u00eenregistrat vreo accelerogram\u0103, atunci cu totul altfel s-ar fi realizat proiectarea antiseismic\u0103 a construc\u0163iilor p\u00e2n\u0103 la cutremurul din 4 martie 1977, c\u00e2nd s-a v\u0103zut c\u0103 aceste cutremure vr\u00e2ncene, intermediare, sunt foarte diferite de cele care\u00a0 au loc \u00een crusta terestr\u0103.<\/p>\n Efecte grave ale acestui cutremur s-au ar\u0103tat \u00een p\u0103r\u0163ile centrale \u015fi de sud ale Moldovei, precum \u015fi \u00een sub-Carpa\u0163ii\u00a0 Munteniei, provoc\u00e2nd pr\u0103bu\u015firea blocului Carlton din Bucure\u015fti. Blocul avea structura de beton armat, dou\u0103 subsoluri, sal\u0103 de cinema, parter \u015fi 12 etaje \u015fi s-a pr\u0103bu\u015fit complet dup\u0103 primele vibra\u0163ii, \u00eengrop\u00e2nd sub\u00a0\u00a0\u00a0 d\u0103r\u00e2m\u0103turi\u00a0 aproape to\u0163i locatarii. A urmat un proces celebru prin care s-a demonstrat c\u0103 a fost o proiectare gre\u015fit\u0103, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een 1944, totul a r\u0103mas dat uit\u0103rii. Cifra exact\u0103 a victimelor omene\u015fti nu se cunoa\u015fte, deoarece \u00een 1940, \u00een timpul r\u0103zboiului,\u00a0 informa\u0163iile de pres\u0103 erau cenzurate.\u00a0 Se apreciaz\u0103 c\u0103 acestea ar fi fost de 1.000 de mor\u0163i, majoritatea \u00een Foc\u015fani \u015fi Moldova \u00een general \u015fi circa 4.000 de r\u0103ni\u0163i.<\/p>\n 6. Cutremurul\u00a0\u00a0 din\u00a0\u00a0 4\u00a0 martie 1977<\/em><\/strong>, ora 21,22 (M=7,2 \u015fi I=VIII-IX)\u00a0 este considerat datorit\u0103 efectelor sale, ca unul dintre cele mai distrug\u0103toare \u015focuri seismice care a lovit Rom\u00e2nia \u00een epoca modern\u0103. A fost un cutremur multi-\u015foc \u015fi a fost \u00eenregistrat \u00een Bucure\u015fti de un accelerometru japonez tip SMAC-3 \u015fi pentru prima dat\u0103, \u00een urma prelucr\u0103rii accelerogramei s-a v\u0103zut cum ar\u0103ta con\u0163inutul de frecven\u0163e, rezult\u00e2nd pentru Bucure\u015fti perioade mari de circa 1,5 secunde. Cutremurul a fost \u00eenregistrat \u015fi la Observatorul Seismologie \u201eDr. Corneliu Radu”, Vr\u00e2ncioaia, dar mecanismul de deplasare al filmului nu a func\u0163ionat, \u00eenregistr\u00e2ndu-se doar valoarea accelera\u0163iei maxime. \u00cen cazul cutremurului din Vrancea din 4 martie 1977, directivitatea s-a caracterizat nu numai prin orientarea efectelor mai importante spre S-V, spre Bucure\u015fti \u015fi Zimnicea, dar \u015fi prin intensificarea lor \u00een compara\u0163ie cu cele produse \u00een 1940 de\u015fi cutremurul din acel an a fost mai puternic. La nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri, aproximativ 33.000 de locuin\u0163e s-au\u00a0\u00a0 pr\u0103bu\u015fit sau au fost grav avariate. Au fost distruse numeroase \u015fcoli \u015fi spitale, \u015fi-au pierdut via\u0163a 1571 de oameni \u015fi au fost r\u0103ni\u0163i\u00a0 11.300. Nivelul pierderilor materiale \u00eenregistrate de economia rom\u00e2neasc\u0103 s-a cifrat la cifra 2 miliarde de dolari. S-a impus \u015fi s-a trecut la o noua proiectare antiseismic\u0103 av\u00e2nd la baza noile date \u00eenregistrate \u015fi prelucrate.<\/p>\n