{"id":13996,"date":"2010-08-27T20:08:01","date_gmt":"2010-08-27T17:08:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.lovendal.net\/wp52\/?p=13996"},"modified":"2024-09-30T18:34:50","modified_gmt":"2024-09-30T15:34:50","slug":"dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/","title":{"rendered":"Dezv\u0103luirea unui fals literar: „Divina Comedie” n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri!"},"content":{"rendered":"

\"Dante<\/a>Dante Alighieri reprezint\u0103 una dintre cele mai enigmatice \u015fi mai mistice figuri din istoria \u015fi cultura omenirii. \u00cen ciuda faptului c\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, el a fost considerat drept „Omul central al lumii”, cu vreo jum\u0103tate de secol \u00eenainte el era practic necunoscut, nu doar publicului larg, ci \u015fi speciali\u015ftilor. Afirma\u0163ia lui Voltaire din „Dic\u0163ionar filozofic”<\/em>, de la mijlocul secolului a XVIII-lea, precum c\u0103 „nimeni nu-l cite\u015fte pe Dante”<\/em> r\u0103m\u00e2ne una foarte cunoscut\u0103. Pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XIX-lea, Dante era considerat a fi un poet italian medieval foarte pu\u0163in cunoscut, autorul unei compozi\u0163ii denumite „Satir\u0103”<\/em> (citat din opera lui Filip Nereusz Golanski – „Cu privire la poezie” <\/em>1808).<\/p>\n

Dante nu a avut nici predecesori \u015fi nici discipoli p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, atunci c\u00e2nd Milton, inspirat (se crede) de „Divina Comedie”<\/em> a lui Dante a creat nemuritoarea sa oper\u0103 „Paradisul pierdut”<\/em>. „Descoperirea” lui Dante a avut loc la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, \u00een epoca romantismului, \u015fi a fost promovat puternic de romanticii poe\u0163i italieni Vittorio Alfieri, Vincenzo Monti \u015fi, \u00een special, Ugo Foscolo. \u00cen perioada de lupt\u0103 disperat\u0103 pentru libertatea Italiei, Dante a devenit simbolul independen\u0163ei \u015fi demnit\u0103\u0163ii umane. El a ap\u0103rut la timpul potrivit, fiind purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al aspira\u0163iilor na\u0163ionale \u015fi un profet al unit\u0103\u0163ii \u015fi libert\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Cum a murit Dante Alighieri?<\/strong><\/p>\n

Dar cine a fost, totu\u015fi, personajul istoric cunoscut ca Dante Alighieri? S\u0103 ne ocup\u0103m mai \u00eent\u00e2i de moartea sa. Conform versiunii oficiale, Dante a murit \u00een 1321, la v\u00e2rsta de 56 de ani. \u00cen timp ce ar fi trecut prin zonele joase \u015fi ml\u0103\u015ftinoase ale r\u00e2ului Po, poetul s-ar fi \u00eemboln\u0103vit de malarie. C\u0103l\u0103toriile sale ne\u00eentrerupte, via\u0163a sa dezordonat\u0103, concentrarea tuturor puterilor fizice \u015fi spirituale pe scrierea unui ultim poem imens – toate aceste lucru au sl\u0103bit organismul poetului. Boala a devenit din ce \u00een ce mai grav\u0103 pe zi ce trecea, astfel c\u0103 inima lui Dante Alighieri a \u00eencetat s\u0103 mai bat\u0103 \u00een noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321.<\/p>\n

Mai departe, istoriografia oficial\u0103 ne poveste\u015fte c\u0103 marele poet a fost \u00eenmorm\u00e2ntat cu mari onoruri. \u015ei aici apare un prim semn de \u00eentrebare: mari onoruri pentru un poet despre care marele Voltaire ne spune c\u0103 „nimeni nu-l cite\u015fte”? Se presupune c\u0103 cei mai onorabili cet\u0103\u0163eni din Ravenna ar fi purtat sicriul cu trupul ne\u00eensufle\u0163it al autorului „Divinei Comedii”<\/em> p\u00e2n\u0103 la M\u0103n\u0103stirea San Francesco, acolo unde \u00eenmorm\u00e2ntarea a avut loc. Se spune c\u0103 ceremonia de \u00eenmorm\u00e2ntare ar fi fost una extrem de nobil\u0103.<\/p>\n

Alighieri, Mare Maestru al Cavalerilor Templieri?<\/strong><\/p>\n

Totu\u015fi, 8 ani mai t\u00e2rziu s-a \u00eent\u00e2mplat urm\u0103torul fapt. \u00cen anul 1329, legatul pontifical cardinalul Bertrando del Pogetto a cerut autorit\u0103\u0163ilor de la Ravenna r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lui Dante, pentru a fi arse \u00een mod public. Aceasta \u00eentruc\u00e2t Dante ar fi fost implicat \u00een afacerile Cavalerilor Templieri, fiind g\u0103sit vinovat de leg\u0103turi secrete cu acest ordin. S-ar fi aflat c\u0103 Dante Alighieri ar fi fost Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, cel mai \u00eenalt grad de ini\u0163iere \u00een acest ordin. Numai c\u0103 este o problem\u0103 \u00een toate aceast\u0103 poveste: acest grad de ini\u0163iere a fost creat abia \u00een secolul al XVII-lea, atunci c\u00e2nd Cavalerii Templieri treceau printr-o perioad\u0103 de rena\u015ftere. E imposibil de explicat cum ar fi fost ini\u0163iat s\u0103racul Dante \u00eentr-un grad ce a fost creat 3 secole mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Morm\u00e2ntul lui Dante era gol!<\/strong><\/p>\n

\u00cen biografia oficial\u0103 a poetului se mai relev\u0103 faptul c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIV-lea, autorit\u0103\u0163ile din Floren\u0163a au \u00eenceput s\u0103-\u015fi dea seama de grava eroare a predecesorilor lor, care l-au exilat pe Dante din Floren\u0163a. A\u015fa c\u0103, ora\u015ful de ba\u015ftin\u0103 al poetului i-a construit acestuia un loc de \u00eenmorm\u00e2ntare. Apoi, Floren\u0163a a cerut locuitorilor din Ravenna s\u0103 le ofere r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele poetului. Dar se pare c\u0103 ace\u015ftia din urm\u0103 au refuzat s\u0103 fac\u0103 acest lucru.<\/p>\n

Totu\u015fi, la \u00eenceputul secolului al XVI-lea, a devenit pap\u0103 Leo al X-lea (de origine din Floren\u0163a). \u00cen acel secol, Ravenna era sub st\u0103p\u00e2nirea Vaticanului, a\u015fa c\u0103 cet\u0103\u0163enii din Floren\u0163ei i-au cerut papei s\u0103 ordone \u00eentoarcerea r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor lui Dante c\u0103tre ora\u015ful s\u0103u de ba\u015ftin\u0103. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat, iar autorit\u0103\u0163ile din Ravenna le-au invitat pe cele din Floren\u0163a s\u0103 ia r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele poetului. Dar, surpriz\u0103! Morm\u00e2ntul s-a dovedit a fi gol! S\u0103 fi fost r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele furate?<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Mormantul<\/a><\/p>\n

R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lui Dante…\u00eengropate \u00eentr-o cutie de c\u0103tre un c\u0103lug\u0103r<\/strong><\/p>\n

Mai trec \u00eenc\u0103 300 de ani \u015fi ajungem \u00een anul 1865. Italia, \u00eentre timp, devenise o na\u0163iune liber\u0103, \u015fi se afla \u00een c\u0103utarea marilor \u00eenainta\u015fi care au contribuit la na\u015fterea sa. F\u0103r\u0103 \u00eenainta\u015fi, p\u0103rin\u0163i fondatori sau istorie veche, e greu s\u0103 vorbe\u015fti despre grandoarea propriului popor. \u00cen mai 1865, Italia se preg\u0103tea solemn pentru a aniversa 600 de ani de la na\u015fterea lui Dante. Pentru acest mare eveniment, ei au \u00eenceput repara\u0163iile m\u0103n\u0103stirii San Francesco. \u00cen timpul restaur\u0103rilor, o cutie mai veche ce a fost \u00eengropat\u0103 la intrarea \u00een capela Braccioforte (nu departe de m\u0103n\u0103stire) a fost descoperit\u0103 din \u00eent\u00e2mplare. Cur\u0103\u0163at\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u015fi noroi, se putu citi inscrip\u0163ia: „C\u0103lug\u0103rul Antonio Santi a pus aici r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lui Dante”. <\/em>Astfel, se pare c\u0103 acest c\u0103lug\u0103r Santi a \u0163inut r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele poetului, pentru a nu fi luate de Floren\u0163a \u015fi de pap\u0103! \u00censeamn\u0103 c\u0103 nu l-a iubit de pap\u0103 \u015fi a fost tare nedisciplinat.<\/p>\n

\u00cen cutie au fost g\u0103site r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele unui schelet uman. Ministrul educa\u0163iei a trimis un arheolog \u015fi ni\u015fte antropologi la Ravenna pentru a identifica r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele. Atunci c\u00e2nd oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au confirmat faptul c\u0103 acolo se afla r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele unui mare om de litere, ele au fost puse \u00eentr-un sicriu \u015fi plasate \u00eentr-un sarcofag \u00een mauzoleu. \u015ei p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, ele se reg\u0103sesc tot acolo.<\/p>\n

Cenu\u015fa lui Dante, descoperit\u0103 \u00eentr-un plic din bibliotec\u0103<\/strong><\/p>\n

Dar asta nu e tot. Pe 19 iulie 1999, la Biblioteca Na\u0163ional\u0103 Central\u0103 din Floren\u0163a, printre c\u00e2teva c\u0103r\u0163i rare din secolul al XVII-lea, a fost descoperit un plic din \u00eent\u00e2mplare. Iar \u00een el se g\u0103seau…r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lui Dante! Nimeni nu \u015fi-a putut \u00eenchipui cum a putut ap\u0103rea acest plic. Avea dimensiunile de 11,5 cm x 7 cm, era plin cu c\u00e2teva grame de materie cenu\u015fie, \u015fi avea o margine neagr\u0103 cu sigiliu pe ea, lucru ce atest\u0103 autenticitatea relicvei.<\/p>\n

Francesco Mazzoni, \u015feful Societ\u0103\u0163ii Italiene Danteste \u015fi profesor de filologie dantesc\u0103 de la Universitatea din Floren\u0163a, a declarat c\u0103 aceast\u0103 descoperire l-a pus \u00eentr-o stare de \u015foc. \u00cen opinia sa autoritar\u0103, termenul de „cenu\u015fa lui Dante”\u00a0 n-are absolut niciun sens, din moment ce nicio parte a trupului poetului n-a fost ars\u0103. Cum ar fi posibil a\u015fa ceva?<\/p>\n

Totu\u015fi, ceva mai t\u00e2rziu a fost descoperit un alt lucru interesant. Atunci c\u00e2nd a fost verificat con\u0163inutul g\u0103sit \u00een anul 1865, totul a fost turnat pe un covor mic. La sf\u00e2r\u015fitul ceremoniei, sculptorul Enrico Pazzi a adunat tot ce a mai r\u0103mas pe covor \u015fi a luat chiar \u015fi covorul, g\u00e2ndindu-se c\u0103 trebuie s\u0103 se mai reg\u0103seasc\u0103 c\u00e2teva particule ale r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor. Apoi, el a consultat un notar, iar acesta a confirmat c\u0103 acele r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e apar\u0163in \u00eens\u0103\u015fi marelui poet. Notarul Saturnino Malagola ar fi exclamat: „Acestea sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lui Dante Alighieri!”<\/em> \u015fi a aplicat sigiliile. Pazzi a \u00eemp\u0103r\u0163it totul \u00een \u015fase plicuri, care le-a trimis directorului Bibliotecii Na\u0163ionale. \u015ei de atunci, nu s-a mai aflat nimic de ele…p\u00e2n\u0103 \u00een 1999.<\/p>\n

Morm\u00e2nt descoperit exact la 600 de ani de la na\u015fterea poetului. Coinciden\u0163\u0103, nu?<\/strong><\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, unde sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lui Dante Alighieri? E posibil ca tocmai c\u0103lug\u0103rii, oameni care credeau ad\u00e2nc \u015fi erau supu\u015fi f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Vaticanului, s\u0103 fie capabili s\u0103 scoat\u0103 scheletul poetului \u015fi s\u0103-l ascund\u0103 \u00eentr-o cutie? \u015ei s\u0103-l ascund\u0103 \u00eentr-o asemenea manier\u0103, \u00eenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu \u015ftie de acest lucru timp de mai bine 3 secole? Dac\u0103 povestea cu plicul g\u0103sit \u00eentre c\u0103r\u0163i e una ciudat\u0103, atunci cea cu scheletul ascuns de un c\u0103lug\u0103r e \u015fi mai ciudat\u0103. Dante Alighieri nu era vreun sf\u00e2nt la care c\u0103lug\u0103rii s\u0103 \u0163in\u0103 at\u00e2t de mult. Totul e de fapt mult mai simplu: avem de-a face c-o poveste imaginar\u0103, creat\u0103 de la istoriografia oficial\u0103.<\/p>\n

Dante Alighieri a tr\u0103it de fapt pe P\u0103m\u00e2nt \u015fi probabil c\u0103 el \u015fi-a scris \u015fi propriile poeme. Numai c\u0103 n-a tr\u0103it \u00een secolul XIV, a\u015fa cum ne \u00eenva\u0163\u0103 istoriografia oficial\u0103, ci mult mai t\u00e2rziu. Pur \u015fi simplu, partizanii Cronologiei lui Scaliger (cronologia oficial\u0103 a istoriei noastre) l-au pus s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mult mai devreme. Descoperirea r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor lui Dante Alighieri s-a f\u0103cut exact la momentul potrivit, la aniversarea a exact 600 de ani! Moment mai potrivit ca acesta nu se putea! Dar ce nu s-ar putea face \u00een cinstea gloriei p\u0103rin\u0163ilor fondatori ai unei na\u0163iuni!<\/p>\n

„Divina Comedie”, o oper\u0103 popular\u0103 \u00een Italia<\/strong><\/p>\n

„Divina Comedie”<\/em>, \u00een ciuda afirma\u0163iilor lui Voltaire, a fost o oper\u0103 foarte popular\u0103 pe teritoriul Italiei. Aproape imediat dup\u0103 apari\u0163ia tip\u0103riturii (\u00een anul 1455, odat\u0103 cu Biblia lui Gutenberg), \u00een anul 1472 au fost tip\u0103rite trei edi\u0163ii a „Divinei Comedii”<\/em> a lui Dante. \u00cen anii urm\u0103tori, au mai ap\u0103rut \u015fi alte edi\u0163ii ale acestei opere (Napoli, 1477 \u015fi 1479, Vene\u0163ia, 1477, Milano, 1478). Dar cea mai acceptat\u0103 versiune a „Divinei comedii”<\/em> este cea din 1481. La \u00eenceputul secolului al XVI-lea, alte edi\u0163ii ale acestei opere sunt reeditate.<\/p>\n

\"Dante<\/a>
Dante in catedrala Santa Maria del Fiore<\/figcaption><\/figure>\n

Dante, apare \u00een catedrala florentin\u0103 Santa Maria del Fiore, dar e ignorat de renascenti\u015fti<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1462, catedrala florentin\u0103 Santa Maria del Fiore, ce a fost \u00eenceput\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIII-lea, de c\u0103tre Filippo Brunelleschi, a fost \u00een sf\u00e2r\u015fit terminat\u0103, dup\u0103 150 de ani de lucr\u0103ri. Nu departe de centrul s\u0103u se afl\u0103 pictat portretul lui Dante, creat de Domenico di Michelino, \u00een care poetul este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00eembr\u0103cat \u00een stof\u0103 ro\u015fie. Cu o m\u00e2n\u0103, poetul deschide cartea „Divina Comedie”, <\/em>iar cu cealalt\u0103 el arat\u0103 spre zidurile iadului. Uit\u00e2ndu-ne la figura sa maiestuoas\u0103, ne vine greu s\u0103 credem c\u0103 doar cu 140 de ani \u00eenainte, Dante, ce a fost condamnat de Floren\u0163a sa natal\u0103, a fost alungat din ora\u015ful s\u0103u natal.<\/p>\n

\u015ei, iar\u0103\u015fi, avem o discrepan\u0163\u0103 cu privire la versiunea oficial\u0103 a biografiei poetului. \u00cen ciuda portretului s\u0103u maiestuos de la Santa Maria del Fiore, persoana lui Dante a fost trecut\u0103 \u00een t\u0103cere absolut\u0103 din partea umani\u015ftilor secolului al XV-lea. Lorenzo Valla, Marcilio Ficino (fondatorul Academiei Platonice din Floren\u0163a) \u015fi marele poet florentin Poliziano – to\u0163i ace\u015fti st\u00e2lpi ai umanismului au fost t\u0103cu\u0163i nu doar \u00een ceea ce-l prive\u015fte pe Dante, dar \u015fi pe cei care l-au popularizat pe Dante: Boccaccio \u015fi Petrarca. Unii ar putea explica asta prin faptul c\u0103 stilul \u015fi limba vulgar\u0103 a lui Dante sunt mult prea \u00eendep\u0103rtate fa\u0163\u0103 de idealurile de limb\u0103 ale renascenti\u015ftilor.<\/p>\n

Cum e posibil ca Biserica Catolic\u0103 s\u0103 \u00eenchid\u0103 ochii la manifestul anti-papal din „Divina Comedie” timp de 300 de ani?<\/strong><\/p>\n

Dar, s\u0103 vedem ce credea Biserica. Dante a criticat \u00een operele sale Biserica: astfel, o nume\u015fte drept „curv\u0103” \u015fi „hoa\u0163\u0103”, iar papii sunt v\u0103zu\u0163i ca arz\u00e2nd \u00een focul ve\u015fnic. \u00cen schimb, Biserica \u00eel „recompenseaz\u0103”, pict\u00e2ndu-l pe pere\u0163ii catedralei. Ciudat, nu?<\/p>\n

O alt\u0103 chestiune e \u015fi mai bizar\u0103. Viziunile protestante ale lui Dante \u00eempotriva Bisericii trebuie s\u0103 fi fost cunoscute cu cel pu\u0163in 200-300 de ani \u00eenaintea apari\u0163iei protestantismului (calvinismul \u015fi luteranismul). Totu\u015fi, \u00een secolul al XVI-lea, Biserica Catolic\u0103 se lupta cu manifestele calvinismului \u015fi luteranismului, \u00eenchiz\u00e2nd ochii la un manifest anti-papal \u015fi mai critic: „Divina Comedie”<\/em>, care poate fi considerat un „vestitor al Reformei”.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Versiunea<\/a><\/p>\n

Timp de 100 de ani, Dante a fost uitat \u00een Italia<\/strong><\/p>\n

S\u0103 vedem \u00een continuare o list\u0103 a apari\u0163iilor tip\u0103rite ale lui Dante (vom scrie doar anii \u015fi localitatea de apari\u0163ie): 1472 – Foligno; 1477 – Vene\u0163ia; 1481 – Floren\u0163a; 1484 – Vene\u0163ia; 1487 – Brescia; 1491 – Vene\u0163ia; 1492 – Vene\u0163ia; 1493 – Vene\u0163ia; 1497 – Vene\u0163ia; 1502 – Vene\u0163ia; 1502 – Lyon; 1506 – Floren\u0163a; 1507 – Vene\u0163ia; 1515 – Vene\u0163ia; 1520 – Vene\u0163ia; 1527 – Toscolano; 1529 – Vene\u0163ia; 1536 – Vene\u0163ia; 1544 – Vene\u0163ia; 1545 – Vene\u0163ia; 1547 – Lyon; 1551 – Lyon; 1554 – Vene\u0163ia; 1555 – Vene\u0163ia; 1564 – Vene\u0163ia; 1568 – Vene\u0163ia; 1569 – Vene\u0163ia; 1572 – Floren\u0163a; 1595 – Floren\u0163a; 1613 – Vicenza; 1629 – Padua; 1629 – Vene\u0163ia; 1716 – Napoli.<\/p>\n

E incredibil! Cum e posibil ca umanitatea s\u0103-\u015fi uite propriul titan \u015fi geniu pentru aproape 100 de ani (\u00eentre 1629 \u015fi 1716), chiar \u015fi \u00een propria sa \u0163ar\u0103, Italia? Ce s-a putut oare \u00eent\u00e2mpla?<\/p>\n

Machiavelli (1469 – 1527) \u00eel nume\u015fte pe Dante drept „contemporanul s\u0103u”<\/strong><\/p>\n

Interesant e faptul c\u0103 marii ilumina\u0163i ai Italiei secolului ai XV-lea, cardinalul Nicolai Cusanus (1401 – 1464) \u015fi Lorenzo Valla (1407 – 1457) nu rostesc niciun singur cuv\u00e2nt despre Dante. Primul care o face este Niccolo Machiavelli (1469 – 1527), dar care afirm\u0103 despre el c\u0103 este „contemporanul s\u0103u”<\/em>.<\/p>\n

Dante aduce aminte de cenzura papal\u0103 din 1515<\/strong><\/p>\n

\u00cen „Divina Comedie”<\/em>, Dante aduce aminte de un misterios „515, mesagerul Domnului”,<\/em> care, de ne\u00een\u0163eles, este explicat de comentatorii s\u0103i ca fiind rearanjarea numeralelor romane DXV (=515)<\/em>, \u00een cuv\u00e2ntul „DVX” <\/em>ce are semnifica\u0163ia de „duce, conduc\u0103tor”.<\/em> Dar, mai degrab\u0103 se poate pune problema dac\u0103 nu cumva Dante se referea la anul 1515, anul \u00een care papa Leo al X-lea a introdus cenzura total\u0103 \u00een Europa, de pe urma c\u0103reia a suferit inclusiv \u015fi Dante. Astfel, se poate aproxima c\u0103 data mor\u0163ii lui Dante ar fi de fapt…1520.<\/p>\n

„Dante” \u00eenseamn\u0103 „afurisit” de Inchizi\u0163ie?<\/strong><\/p>\n

Numele „Dante”<\/em> este unul unic \u015fi poate deriva din italianul „dannato”<\/em> care \u00eenseamn\u0103 „afurisit \u015fi interzis de Biserica Catolic\u0103” <\/em>– atribut ce ar fi putut fi oferit autorului „Divinei Comedii”<\/em> de c\u0103tre Inchizi\u0163ie, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XV-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XVI-lea. Mai remarc\u0103m faptul c\u0103 so\u0163ia lui Dante, Gemma, f\u0103cea parte din familia Donati, mult prea aproape de „Danatti”<\/em> („afurisit”<\/em>).<\/p>\n

Dante \u00eel iubea pe Homer, dar nu \u015ftia limba greac\u0103!<\/strong><\/p>\n

Boccaccio (1313-1375) a publicat operele lui Dante Alighieri, ce au fost create \u00eenaintea „Divinei Comedii”<\/em> \u015fi care erau deja scrise \u00een timp ce se afla \u00een exil. Ce e mai interesant e faptul c\u0103 Boccaccio a fost primul comentator al „Divinei Comedii”<\/em>. Se presupune c\u0103 \u00een 1360 Boccaccio ar fi scris precum c\u0103 Dante l-a plasat pe Homer deasupra tuturor poe\u0163ilor! Este o afirma\u0163ie ciudat\u0103, \u00eentruc\u00e2t Dante n-avea cum s\u0103-l citeasc\u0103 pe Homer, at\u00e2t timp c\u00e2t el nu cuno\u015ftea limba greac\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103 nu existau traduceri ale lui Homer \u00een latin\u0103. Aceste traduceri n-au ap\u0103rut mai devreme de secolul al XV-lea. Atunci, cine a min\u0163it? Boccaccio?<\/p>\n

P\u0103l\u0103ria ro\u015fie a lui Dante, introdus\u0103 mult mai t\u00e2rziu dup\u0103 moartea sa<\/strong><\/p>\n

Un alt element ciudat e reprezentat de faptul c\u0103 Dante apare \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00een p\u0103l\u0103rie ro\u015fie de cardinal. Dar aceste p\u0103l\u0103rii au fost introduse mult mai t\u00e2rziu, dup\u0103 moartea oficial\u0103 a lui Dante (1321).<\/p>\n

Dante s-a inspirat dintr-o carte cunoscut\u0103 \u00een secolul al XV-lea<\/strong><\/p>\n

De asemenea, nu de pu\u0163ine ori, Dante e legat de prietenul s\u0103u, Guido. Guido \u00een limba italian\u0103 mai \u00eenseamn\u0103 \u015fi „conduc\u0103tor”<\/em>. Conform lui Boccaccio era vorba de poetul Guido Cavalcanti (1250\/59-1300), care \u00een traducere ar \u00eensemna „conduc\u0103torul c\u0103l\u0103re\u0163ilor c\u00e2nt\u0103re\u0163i”<\/em>. Dar acesta nu e singurul poet cu nume Guido care l-a influen\u0163at pe Dante. Mai este \u015fi Guido de Columna (sec.XIII) care a scris o carte \u00een latin\u0103 despre r\u0103zboiul troian, \u015fi din care Dante s-ar fi inspirat. Aceast\u0103 carte este \u00eens\u0103 cunoscut\u0103 nu mai devreme de secolul al XV-lea \u00een form\u0103 tip\u0103rit\u0103.<\/p>\n

Austria \u015fi Spania nu puteau fi folosite \u00een „Divina Comedie” <\/em>a lui Dante la \u00eenceputul secolului al XIV-lea<\/strong><\/p>\n

Un alt lucru interesant \u00eel reprezint\u0103 faptul c\u0103 Dante men\u0163ioneaz\u0103 de c\u00e2teva ori numele de „Spania” \u015fi „Austria” \u00een „Divina Comedie”. <\/em>Spania la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XIV-lea? E o bun\u0103 glum\u0103! Pentru cei care \u015ftiu c\u00e2t de c\u00e2t istorie, \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 Spania a ap\u0103rut \u00een denumirile oficiale dup\u0103 anul 1469, anul \u00een care s-au reunit cele dou\u0103 mari provincii spaniole (Castilia \u015fi Aragon), odat\u0103 cu actul de c\u0103s\u0103torie al reginei Isabela de Castilia cu regele Ferdinand al II-lea de Aragon. De asemenea, \u015fi „Austria” s-a folosit tot \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u015fitul secolului al XV-lea.<\/p>\n

Enigma lui Brunetto, tutorele lui Dante<\/strong><\/p>\n

Un alt biograf al lui Dante a fost Leonardo Bruni (care se presupune c\u0103 ar fi tr\u0103it \u00eentre 1374 \u015fi 1444) \u015fi a scris volumul XII din „Istoria Floren\u0163ei”<\/em>, ce ar fi fost publicat \u00een 1439, dar aceast\u0103 dat\u0103 este \u00eenaintea apari\u0163iei tip\u0103riturii, a\u015fa c\u0103, cel mai probabil, aceast\u0103 istorie a fost publicat\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVI-lea. E interesant faptul c\u0103 \u00een „Divina Comedie”<\/em>, apare un anume „Sir Brunetto” ca fiind unul din tutorii lui Dante.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Shakespeare,<\/a><\/p>\n

„Argonau\u0163i” a fost folosit de Shakespeare, dup\u0103 300 de ani dup\u0103 Dante? Improbabil!<\/strong><\/p>\n

Precum se \u015ftie, din punct de vedere al istoriografiei oficiale, \u00eentre Dante (1265-1321) \u015fi Petrarca (1304-1374), pe deoparte, \u015fi Shakespeare (1564-1616), pe de alt\u0103 parte exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 de circa 250-300 de ani. Dar \u00een „Divina Comedie”<\/em>, apar texte \u00een care ei vorbesc unul de cel\u0103lalt. Astfel, \u00een „Paradisul”<\/em> (c\u00e2ntul XXXIII) apare scris urm\u0103torul fragment:<\/p>\n

„Ci mai v\u00e2rtos o clip\u0103 m-a f\u0103cut s\u0103 uit, dec\u00e2t mileniile izb\u00e2nda preavajnicului neam argonaut”.<\/em><\/p>\n

Dar cine a vorbit de argonau\u0163i pentru prima dat\u0103 \u00een istorie? Shakespeare! Interesant e faptul c\u0103 nimeni, \u00eenainte de Shakespeare, n-a mai folosit aceast\u0103 denumire de argonau\u0163i. Totu\u015fi, dac\u0103 l-am considera pe Dante ca apar\u0163in\u00e2nd sf\u00e2r\u015fitului de secol XV \u015fi \u00eenceputului de secol XVI, pe studentul s\u0103u, Petrarca, secolului XVI, atunci n-ar mai exista niciun gol stilistic \u00een poezia european\u0103 occidental\u0103, gol de circa 200-300 de ani: autorul „Pleiadelor”, francezul Pierre Ronsard (1524-1585) \u015fi italianul Torquato Tasso (1544-1595) pot fi considera\u0163i cu adev\u0103rat studen\u0163ii \u015fi discipolii lui Petrarca. \u015ei apoi, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea, Shakespeare \u015fi-a publicat operele.<\/p>\n

Lorenzo Magnificul (1449-1492), „\u00eenainta\u015ful lui Dante”<\/strong><\/p>\n

Un alt aspect care poate pune pe g\u00e2nduri, \u00eel reprezint\u0103 faptul c\u0103 Lorenzo Magnificul (1449-1492), conduc\u0103torul Floren\u0163ei, dar \u015fi poet destul de inferior lui Dante, era considerat a fi „unicul \u00eenainta\u015f” a lui Dante. Cum a\u015fa!? Dar Dante parc\u0103 a tr\u0103it \u00een secolele XIII-XIV…<\/p>\n

Dante, membru al unei fr\u0103\u0163ii religioase ce nu exista c\u00e2nd se presupune c\u0103 a tr\u0103it el<\/strong><\/p>\n

Fr\u0103\u0163iile religioase reprezint\u0103 un alt aspect care pot na\u015fte \u00eentreb\u0103ri privind secolul \u00een care a tr\u0103it Dante. Ele au ap\u0103rut \u00een Italia, \u00een secolul al XIV-lea, dar au cunoscut cea mai mare dezvoltare \u00een secolul al XV-lea, c\u00e2nd peste 400 dintre ele se aflau \u00een centrul \u015fi nordul Italiei. \u00cen Floren\u0163a, fr\u0103\u0163iile erau numite „companii”<\/em> („compagnia”<\/em>). Membrii fr\u0103\u0163iilor se aflau \u00een locuin\u0163e private \u015fi se rugau, s\u0103rb\u0103toreau ritualuri religioase \u015fi c\u00e2ntau imnuri religioase. Fr\u0103\u0163ia Magi era cea mai important\u0103. \u015ei Dante era membru al acestei fr\u0103\u0163ii; e curios cuma\u00a0 devenit membru al acestei fr\u0103\u0163ii dup\u0103 ce a murit!
\n<\/strong><\/p>\n

\""Crucea<\/a><\/p>\n

„Crucea Sudului” apare \u00een opera lui Dante, de\u015fi n-avea cum s\u0103 afle de existen\u0163a ei \u00een secolul al XIII-lea!<\/strong><\/p>\n

S\u0103 citim pu\u0163in tot din „Divina Comedie”<\/em>, „Purgatoriul”<\/em>, C\u00e2ntul 1:<\/p>\n

„Zv\u00e2rlea de sus luceaf\u0103rul betele \u015fi z\u00e2mbet anina13<\/sup> spre r\u0103s\u0103rit, \u00eenv\u0103luind alaiul lui de stele,
\nc\u00e2nd eu \u00eentors spre dreapta mea-am z\u0103rit la cel’lalt pol patru lumini deodat\u0103, ce primelor f\u0103pturi li s-au ivit.
\nTot cerul s-ar fi zis c\u0103 se desfat\u0103
\n\u00een raza lor; o, v\u0103duvit\u0103 ginte,
\nce parte n-ai s\u0103 le z\u0103re\u015fti vreodat\u0103!
\n\u015ei lu\u00e2nd apoi spre cel’lalt pol aminte, c\u00e2nd m\u0103 sucii pe unde-i Ursa Mare, pierit\u0103 acum de unde sta-nainte,”<\/em><\/p>\n

S\u0103 ne referim pu\u0163in la cele patru stele. Conform exper\u0163ilor lui Dante, cele patru stele ar reprezenta cele patru virtu\u0163i ale vechii lumi: \u00een\u0163elepciunea, dreptatea, curajul \u015fi cump\u0103tarea. Dar de ce s\u0103 nu ne g\u00e2ndim c\u0103 cele patru stele nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t…astre cere\u015fti? Cele patru stele reprezint\u0103 de fapt „Crucea sudului”, cea mai cunoscut\u0103 constela\u0163ie a emisferei sudice (\u00een zilele noastre, ea nu e considerat\u0103 constela\u0163ie, f\u0103c\u00e2nd parte din constela\u0163ia Centaurul). Cea mai important\u0103 caracteristic\u0103 e faptul c\u0103 aceste stele nu pot fi v\u0103zute din emisfera nordic\u0103, dar, datorit\u0103 fenomenului de precesie, ele puteau fi observate \u00een urm\u0103 cu peste 2.000 de ani \u015fi din emisfera nordic\u0103.<\/p>\n

Dar cum putea \u015fti Dante de aceste patru stele ce nu puteau fi observate din emisfera sudic\u0103? Poate datorit\u0103 c\u0103l\u0103toriilor \u00eentreprinse peste m\u0103ri \u015fi oceane \u00eencep\u00e2nd cu secolele XV-XVI. De exemplu Amerigo Vespucci a scris cum a observat \u00een 1502 „patru stele m\u0103iastre”<\/em>, \u00een timp ce a c\u0103l\u0103torit cu vaporul \u00een emisfera sudic\u0103.<\/p>\n

\u00cen C\u00e2ntarea VIII din „Purgatoriu”<\/em>, iar se vorbe\u015fte despre cele 4 stele:<\/p>\n

\u201eLa ce te ui\u0163i?” gr\u0103i Virgil blajin. \u201eSpre a\u015ftrii,-am zis, ce despletesc betele \u015fi-mbrac\u0103 ceru-n ro\u015fu de carmin.”
\nR\u0103spunse el: \u201eAcele patru stele v\u0103zute-n zori, ajuns-au dimpreun\u0103, \u015fi-acestea-au r\u0103s\u0103rit unde-au fost ele.”<\/em><\/p>\n

A\u015fadar, \u00eenc\u0103 o dat\u0103: de unde putea \u015fti Dante de aceste patru stele \u00een jurul anului 1300, dac\u0103 ele au fost descoperiteabia \u00een urma c\u0103l\u0103toriilor efectuate \u00een emisfera sudic\u0103, de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XV-lea?<\/p>\n

Solu\u0163ia propus\u0103<\/strong><\/p>\n

Probabil c\u0103 a existat cu adev\u0103rat un Dante care a tr\u0103it \u00een secolul al XIII-lea, dar, principala sa lucrare „Divina Comedie”<\/em> e posibil s\u0103 nu fie scris\u0103 de el, ci mult mai t\u00e2rziu, \u00een secolul XV, \u015fi atribuit\u0103 lui Dante, acest poet obscur al secolului al XIII-lea. Astfel, Dante a devenit un mare poet, \u015fi a servi mai bine drept „p\u0103rinte-fondator al na\u0163iunii italiene”. Nu uita\u0163i cele spuse \u00een acest articol: f\u0103r\u0103 \u00eenainta\u015fi, p\u0103rin\u0163i fondatori sau istorie veche, e greu s\u0103 vorbe\u015fti despre grandoarea propriului popor.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dante Alighieri reprezint\u0103 una dintre cele mai enigmatice \u015fi mai mistice figuri din istoria \u015fi cultura omenirii. \u00cen ciuda faptului c\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, el a fost considerat drept „Omul central al lumii”, cu vreo jum\u0103tate de secol … <\/p>\n

Cititi mai multe<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":14004,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[3469,1391,464,1415,892,3466,570,2327,3463,9798,1338,3462,3303,2338,1906,86,3302,3468,906,315,97,3467,3464,64,318,586,1517],"class_list":["post-13996","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura","tag-argonauti","tag-austria","tag-biblioteca","tag-biserica-catolica","tag-calugar","tag-catedrala-santa-maria-del-fiore","tag-cavaleri-templieri","tag-cenusa","tag-crucea-sudului","tag-cultura","tag-dante","tag-divina-comedie","tag-florenta","tag-homer","tag-inchizitie","tag-italia","tag-lorenzo-magnificul","tag-machiavelli","tag-malarie","tag-mormant","tag-papa","tag-petrarca","tag-ravenna","tag-shakespeare","tag-spania","tag-venetia","tag-voltaire","resize-featured-image"],"yoast_head":"\nDezv\u0103luirea unui fals literar: "Divina Comedie" n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri! - Secretele lui Lovendal<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Dezv\u0103luirea unui fals literar: "Divina Comedie" n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri!\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Dante Alighieri reprezint\u0103 una dintre cele mai enigmatice \u015fi mai mistice figuri din istoria \u015fi cultura omenirii. \u00cen ciuda faptului c\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, el a fost considerat drept „Omul central al lumii”, cu vreo jum\u0103tate de secol ... Cititi mai multe\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Secretele lui Lovendal\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2010-08-27T17:08:01+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2024-09-30T15:34:50+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/08\/Dante-Alighieri.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"306\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"299\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"admin\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"admin\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"21 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"admin\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9\"},\"headline\":\"Dezv\u0103luirea unui fals literar: „Divina Comedie” n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri!\",\"datePublished\":\"2010-08-27T17:08:01+00:00\",\"dateModified\":\"2024-09-30T15:34:50+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/\"},\"wordCount\":3928,\"commentCount\":17,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2010\\\/08\\\/Dante-Alighieri.jpg\",\"keywords\":[\"argonau\u0163i\",\"Austria\",\"bibliotec\u0103\",\"Biserica Catolic\u0103\",\"c\u0103lug\u0103r\",\"catedrala Santa Maria del Fiore\",\"cavaleri templieri\",\"cenu\u015f\u0103\",\"Crucea Sudului\",\"Cultura\",\"Dante\",\"Divina Comedie\",\"Floren\u0163a\",\"Homer\",\"Inchizi\u0163ie\",\"Italia\",\"Lorenzo Magnificul\",\"Machiavelli\",\"malarie\",\"morm\u00e2nt\",\"papa\",\"Petrarca\",\"Ravenna\",\"Shakespeare\",\"Spania\",\"Vene\u0163ia\",\"Voltaire\"],\"articleSection\":[\"Cultura\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/\",\"name\":\"Dezv\u0103luirea unui fals literar: \\\"Divina Comedie\\\" n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri! - Secretele lui Lovendal\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2010\\\/08\\\/Dante-Alighieri.jpg\",\"datePublished\":\"2010-08-27T17:08:01+00:00\",\"dateModified\":\"2024-09-30T15:34:50+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2010\\\/08\\\/Dante-Alighieri.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2010\\\/08\\\/Dante-Alighieri.jpg\",\"width\":306,\"height\":299},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Dezv\u0103luirea unui fals literar: „Divina Comedie” n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri!\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/\",\"name\":\"Secretele lui Lovendal\",\"description\":\"Site de secrete, stiinta si metafizica - din 2008 -\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#organization\",\"name\":\"Secretele lui Lovendal\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#\\\/schema\\\/logo\\\/image\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2024\\\/06\\\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2024\\\/06\\\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg\",\"width\":771,\"height\":240,\"caption\":\"Secretele lui Lovendal\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#\\\/schema\\\/logo\\\/image\\\/\"},\"sameAs\":[\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/secreteleluilovendal\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9\",\"name\":\"admin\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g\",\"url\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"admin\"},\"sameAs\":[\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO Premium plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Dezv\u0103luirea unui fals literar: \"Divina Comedie\" n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri! - Secretele lui Lovendal","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Dezv\u0103luirea unui fals literar: \"Divina Comedie\" n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri!","og_description":"Dante Alighieri reprezint\u0103 una dintre cele mai enigmatice \u015fi mai mistice figuri din istoria \u015fi cultura omenirii. \u00cen ciuda faptului c\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, el a fost considerat drept „Omul central al lumii”, cu vreo jum\u0103tate de secol ... Cititi mai multe","og_url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/","og_site_name":"Secretele lui Lovendal","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal","article_published_time":"2010-08-27T17:08:01+00:00","article_modified_time":"2024-09-30T15:34:50+00:00","og_image":[{"width":306,"height":299,"url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/08\/Dante-Alighieri.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"admin","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"admin","Timp estimat pentru citire":"21 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/"},"author":{"name":"admin","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9"},"headline":"Dezv\u0103luirea unui fals literar: „Divina Comedie” n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri!","datePublished":"2010-08-27T17:08:01+00:00","dateModified":"2024-09-30T15:34:50+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/"},"wordCount":3928,"commentCount":17,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/08\/Dante-Alighieri.jpg","keywords":["argonau\u0163i","Austria","bibliotec\u0103","Biserica Catolic\u0103","c\u0103lug\u0103r","catedrala Santa Maria del Fiore","cavaleri templieri","cenu\u015f\u0103","Crucea Sudului","Cultura","Dante","Divina Comedie","Floren\u0163a","Homer","Inchizi\u0163ie","Italia","Lorenzo Magnificul","Machiavelli","malarie","morm\u00e2nt","papa","Petrarca","Ravenna","Shakespeare","Spania","Vene\u0163ia","Voltaire"],"articleSection":["Cultura"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/","name":"Dezv\u0103luirea unui fals literar: \"Divina Comedie\" n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri! - Secretele lui Lovendal","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/08\/Dante-Alighieri.jpg","datePublished":"2010-08-27T17:08:01+00:00","dateModified":"2024-09-30T15:34:50+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/#primaryimage","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/08\/Dante-Alighieri.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/08\/Dante-Alighieri.jpg","width":306,"height":299},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/dezvaluirea-unui-fals-literar-divina-comedie-n-a-fost-scrisa-de-dante-alighieri\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Dezv\u0103luirea unui fals literar: „Divina Comedie” n-a fost scris\u0103 de Dante Alighieri!"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#website","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/","name":"Secretele lui Lovendal","description":"Site de secrete, stiinta si metafizica - din 2008 -","publisher":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization","name":"Secretele lui Lovendal","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg","width":771,"height":240,"caption":"Secretele lui Lovendal"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9","name":"admin","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g","caption":"admin"},"sameAs":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52"]}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13996","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13996"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13996\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94045,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13996\/revisions\/94045"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/media\/14004"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13996"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13996"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13996"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}