{"id":12903,"date":"2010-06-04T10:42:04","date_gmt":"2010-06-04T07:42:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.lovendal.net\/wp52\/?p=12903"},"modified":"2023-12-14T12:27:38","modified_gmt":"2023-12-14T10:27:38","slug":"soarele-nostru-are-un-companion","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/","title":{"rendered":"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt „Soare-geam\u0103n”!"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Precesia echinoc\u0163iilor este un fenomen cunoscut de astronomi prin care se explic\u0103 aparenta mi\u015fcare a stelelor pe cer (mi\u015fcare care nu este dat\u0103 de rota\u0163ia P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui sau de alt fenomen astronomic cunoscut).<\/p>\n

Din punct de vedere astronomic, precesia echinoc\u0163iilor reprezint\u0103 deplasarea retrograd\u0103 a punctelor echinoc\u0163iale de-a lungul eclipticii. Acest fenomen este un efect direct al mi\u015fc\u0103rii de precesie a axei de rota\u0163ie a P\u0103m\u00e2ntului fa\u0163\u0103 de stelele fixe. Observat\u0103 \u015fi descris\u0103 \u00eenc\u0103 de c\u0103tre cel mai mare astronom al antichit\u0103\u0163ii Hiparh, precesia echinoc\u0163iilor a r\u0103mas neexplicat\u0103 zeci de secole. \u00cen prezent echinoc\u0163iile se deplaseaz\u0103 cu 50,3 secunde de arc pe an, motiv pentru care fenomenul este foarte lent \u015fi, dac\u0103 ar p\u0103stra aceast\u0103 vitez\u0103, s-ar repeta o dat\u0103 la 25.765 de ani. \u00cen concluzie, pentru a se traversa cele 12 constela\u0163ii (sau zodiace), sunt necesari aproape 26.000 de ani.<\/p>\n

Caren\u0163ele modelului „Soare f\u0103r\u0103 companion”<\/strong><\/p>\n

Marea majoritate a astronomilor explic\u0103 fenomenul de precesiune prin atrac\u0163ia gravita\u0163ional\u0103 a Lunii \u015fi Soarelui. \u00cens\u0103, acest model are anumite caren\u0163e. Astfel, unii astronomi au ridicat anumite probleme:<\/p>\n

1) Momentul cinetic<\/strong>: De ce exist\u0103 o distribu\u0163ie neregulat\u0103 a momentului cnetic \u00een sistemul solar \u015fi de ce planetele mari ale sistemului au cel mai mare moment cinetic, pe c\u00e2nd Soarele are cea mai mare parte din mas\u0103?<\/p>\n

2) Margine abrupt\u0103<\/strong>. De ce dincolo de centura Kuiper, sistemul nostru solar pare s\u0103 aib\u0103 o margine abrupt\u0103 bizar\u0103? Acest lucru e ciudat pentru un sistem solar cu o singur\u0103 stea.<\/p>\n

3) Timpul sideral \u015fi timpul solar<\/strong>. De ce diferen\u0163a de timp (delta) dintre ziua sideral\u0103 \u015fi ziua solar\u0103 este atribuit\u0103 curburii orbitei P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui, dar diferen\u0163a dintre anul sideral \u015fi anul solar este atribuit\u0103 fenomenului de precesie?<\/p>\n

4) Orbita cometelor<\/strong>. De ce multe orbite ale cometelor sunt concentrate \u00eentr-un model non-aleator?<\/p>\n

5) Accelera\u0163ia ratei precesiei<\/strong>. De ce rata anual\u0103 de precesie a crescut \u00een ultimii 100 de ani? \u015ei ce cauzeaz\u0103 aceast\u0103 accelerare sau descre\u015ftere?<\/p>\n

\u00cen momentul prezent, la toate aceste \u00eentreb\u0103ri s-au g\u0103sit anumite solu\u0163ii, ca de exemplu, la momentul cinetic, se presupune c\u0103 acesta ar fi disp\u0103rut datorit\u0103 unei for\u0163e solare magnetice care \u015fi ea ar fi disp\u0103rut.<\/p>\n

Modelul binar al sistemului nostru solar explic\u0103 perfect fenomenul de precesie a echinoc\u0163iilor<\/strong><\/p>\n

\"Walter<\/a>
Walter Cruttenden<\/figcaption><\/figure>\n

Walter Cruttenden este un cunoscut astronom american, care este fondatorul societ\u0103\u0163ii Binary Research Institute, organiza\u0163ie care sus\u0163ine c\u0103 Soarele nostru are un companion, \u015fi astfel, sistemul nostru solar ar fi unul binar. El crede c\u0103 modelul binar al sistemului nostru solar ar explica perfect fenomenul de precesie a echinoc\u0163iilor. Astfel, pornind de la un fapt astronomic evident, se poate dovedi existen\u0163a unui companion al Soarelui.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, s-a observat faptul c\u0103, dac\u0103 axa P\u0103m\u00e2ntului s-ar schimba datorit\u0103 for\u0163elor Lunei \u015fi a Soarelui, atunci s-ar schimba \u015fi anotimpurile \u00een calendar. De exemplu, \u00een emisfera nordic\u0103 iarna ar fi \u00een lunile iulie \u015fi august, pe c\u00e2nd vara \u00een ianuarie \u015fi februarie. \u015ei aceasta pentru c\u0103 toate anotimpurile sunt indirect cauzate de \u00eenclinarea axial\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului (vara P\u0103m\u00e2ntul e mai \u00eenclinat spre Soare, iar iarna \u00eenclina\u0163ia face ca P\u0103m\u00e2ntul s\u0103 fie mai \u00eendep\u0103rtat de Soare). Astfel, dac\u0103 axa ar fi fost \u00eenclinat\u0103 din orice alt motiv (ca de exemplu for\u0163ei Lunii \u015fi Soarelui), anotimpurile s-ar fi schimbat.<\/p>\n

Observ\u00e2ndu-se faptul c\u0103 anotimpurile nu s-au schimbat (echinoc\u0163iul cade \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 din calendar al anului) teoria precesiei datorat\u0103 Lunii \u015fi Soarelui trebuie s\u0103 fie completat\u0103 cu o alt\u0103 teorie, cea care spune c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi punctual echinoc\u0163ial trebuie s\u0103 precead\u0103 mi\u015fcarea orbitei P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui. Aceast\u0103 solu\u0163ie teoretic\u0103 rezolva problema schimb\u0103rii anotimpurilor, numai c\u0103 implic\u0103 alte aspecte, ca de exemplu faptul c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul nu execut\u0103 o mi\u015fcare complet\u0103 de 360 de grade \u00een jurul Soarelui, la fiecare echinoc\u0163iu.<\/p>\n

Pentru a vizualiza aceast\u0103 mi\u015fcare: dac\u0103 P\u0103m\u00e2ntul execut\u0103 o mi\u015fcare \u00een jurul Soarelui format\u0103 din 24.000 de pozi\u0163ii fixe, numerotate de la 1 la 24.000, aceast\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eentr-un an echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 ar ap\u0103rea \u00een pozi\u0163ia 24.000, \u00een anul urm\u0103torul \u00een pozi\u0163ia 23.999, apoi, peste \u00eenc\u0103 un alt an, \u00een pozi\u0163ia 23.988 etc. Deci, \u00een fiecare an s-ar mi\u015fca c\u00e2te o pozi\u0163ie. La sf\u00e2r\u015fitul celor 24.000 de ani, echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 ar parcurge cele 24.000 de pozi\u0163ii \u00een jurul Soarelui.<\/p>\n

\u00cen teoria precesiei datorit\u0103 for\u0163elor gravita\u0163ionale ale Soarelui \u015fi Lunii, se spune c\u0103 axa P\u0103m\u00e2ntului se schimb\u0103 datorit\u0103 ac\u0163iunii acestor for\u0163e, rezult\u00e2nd precesia echinoc\u0163iilor. Gradul de mi\u015fcare al axei P\u0103m\u00e2ntului este \u00een jur de 50 de secunde de arc pe an, astfel echinoc\u0163iul apare mai devreme \u00een orbita P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Sorelui, rezult\u00e2nd o orbit\u0103 de 359 de grade, 59 de minute \u015fi 10 secunde, de la echinoc\u0163iu la echinoc\u0163iu. Aceast\u0103 solu\u0163ie este func\u0163ional\u0103 din punct de vedere teoretic, dar nu cade de acord cu ciclurile lunare, care indic\u0103 faptul c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul \u00eentr-adev\u0103r se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul Soarelui la 360 de grade \u00eentr-un an echinoc\u0163ial. Acest lucru poate fi dovedit, examin\u00e2nd ecua\u0163iile privind ciclurile lunare \u015fi predic\u0163iile eclipselor.<\/p>\n

Trebuie remarcat faptul c\u0103, de\u015fi P\u0103m\u00e2ntul se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul Soarelui la 360 de grade, aceast\u0103 mi\u015fcare este egal\u0103 cu cea de 359 de grade, 59 de minute \u015fi 10 secunde, mi\u015fcare relativ\u0103 la stelele fixe. Singura modalitate prin care P\u0103m\u00e2ntul \u015fi Luna s-ar putea roti \u00een jurul Soarelui, la 360 de grade, ar fi aceea ca \u00eentreg Sistemul Solar s\u0103 se curbeze \u00een spa\u0163iu. Principala cauz\u0103 a precesiei, \u00een acest caz, n-ar mai fi for\u0163ele gravita\u0163ionale ale Soarelui \u015fi Lunii, ci sistemul solar care se curbeaz\u0103 \u00een spa\u0163iu, rezult\u00e2nd toate observa\u0163iile curente ale precesiei: schimbarea stelei polare de-a lungul timpului, mi\u015fcarea punctului echinoc\u0163ial prin zodiac.<\/p>\n

De aceea, astronomul Walter Cruttenden propune un alt model, prin care s\u0103 se explice fenomenul de precesia, \u015fi anume faptul c\u0103 Soarele nostru \u00eensu\u015fi, se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul unei mase centrale apar\u0163in\u00e2nd unui sistem solar binar format din dou\u0103 stele (Soarele nostru \u015fi alt\u0103 stea).<\/p>\n

Conform legii newtoniene, singura for\u0163\u0103 care ar putea face ca Soarele s\u0103 execute o mi\u015fcare curbat\u0103, ar fi aceea ca Soarele s\u0103 graviteze \u00een jurul altei mase. \u00cenclina\u0163ia axei P\u0103m\u00e2ntului (cea de a treia mi\u015fcare copernician\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului) \u00een acest nou model ar fi cauzat\u0103 de gravita\u0163ia Soarelui \u00een jurul unei mase centrale a unui sistem binar. Astfel, schimbarea pozi\u0163iei stelelor fixe este una relativ\u0103, \u015fi aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 \u015fi Soarele se mi\u015fc\u0103.<\/p>\n

Noul model are urm\u0103toarea form\u0103: exist\u0103 un prim obiect (P\u0103m\u00e2ntul) care are o mi\u015fcare aproape circular\u0103 \u00een jurul unui al doilea obiect (Soarele), ce, la r\u00e2ndul s\u0103u, are o orbit\u0103 eliptic\u0103 \u00een jurul unui al treilea obiect (centrul sistemului binar format din Soare \u015fi companionul s\u0103u). Dac\u0103 orbita P\u0103m\u00e2ntului \u015fi cea a Soarelui sunt relative fixe, atunci ecua\u0163iile mecanicii clasice arat\u0103 faptul c\u0103 axa de rota\u0163ie a primului obiect (P\u0103m\u00e2ntul) va avea o mi\u015fcare de precesie la o vitez\u0103 dat\u0103 de rota\u0163ia Soarelui \u00een jurul centrului binar.<\/p>\n

[swfobj src=”http:\/\/up2share.com\/file\/289478933_web_sheeredge.swf” allowfullscreen=”true”]<\/p>\n

Precum se \u015ftie din cea de a treia lege a lui Kepler toate orbitele sunt eliptice, iar obiectele care p\u0103r\u0103sesc faza apoapsisului accelereaz\u0103 atunci c\u00e2nd ajung la periapsis, \u015fi decelereaz\u0103 atunci c\u00e2nd p\u0103r\u0103sesc faza de peripasis (pentru necunosc\u0103tori, apoapsisul reprezint\u0103 punctul cel mai \u00eendep\u0103rtat fa\u0163\u0103 de orbita eliptic\u0103 a unui corp ceresc de la centrul s\u0103u de atrac\u0163ie, iar periapsisul reprezint\u0103 punctual cel mai apropiat). Prin urmare, acum avem o explica\u0163ie logic\u0103 de ce rata de precesie accelereaz\u0103 acum, \u015fi avem \u015fi o explica\u0163ie logic\u0103 pentru care aceast\u0103 rat\u0103 nu poate fi extrapolat\u0103 la infinit. \u00centr-adev\u0103r, cel mai semnificativ indiciu al faptului c\u0103 precesia se datoreaz\u0103 unei orbite binare, este oferit de accelerarea neexplicat\u0103 a ratei precesiei.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, calcul\u00e2nd ratele de precesie \u00een ultimii 100 de ani, se poate constata o accelerare a acestor rate, ce nu pot fi explicate prin ac\u0163iunea maselor Soarelui \u015fi Lunii care (aten\u0163ie!) sunt constante de-a lungul timpului! Conform modelului lunisolar de explicare a fenomenului de precesie, ar \u00eensemna c\u0103 a existat un timp \u00een trecut \u00een care precesia nu ar fi existat niciodat\u0103, iar c\u0103 \u00eentr-un viitor \u00eendep\u0103rtat, P\u0103m\u00e2ntul se va roti at\u00e2t de repede, \u00eenc\u00e2t el se va pr\u0103bu\u015fi \u00een sine \u00eensu\u015fi. Acest lucru este absurd, \u00eentruc\u00e2t \u015ftim din datele geologice c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul are un model ciclic, asemenea unei orbite.<\/p>\n

Calculele indianului Yukteswar (ce sus\u0163ine modelul binar) sunt de 41 de ori mai corecte dec\u00e2t calculele lui Newcomb (ce sus\u0163ine modelul lunisolar \u00een calcularea precesiei)<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 1894, marele astronom Simon Newcomb a oferit o formul\u0103 de calcul a ratei precesiei de-a lungul timpului, prin care se explic\u0103 accelerarea sa din ultimii 100 de ani. Aceast\u0103 formul\u0103 este folosit\u0103 \u015fi acceptat\u0103 \u00een zilele noastre de c\u0103tre comunitatea astronomic\u0103.<\/p>\n

\"Swami<\/a>
Swami Sri Yukteswar<\/figcaption><\/figure>\n

Dar, \u015fi mai interesant, \u00een acela\u015fi an 1894 (o fi predestinat?), un alt mare astronom, de data aceasta indian, pe nume Swami Sri Yukteswar, a propus (\u00een premier\u0103 mondial\u0103!) ca model pentru explicarea fenomenului de precesie, modelul binar al Soarelui. El a scris urm\u0103toarele: \u201c\u015etim din astronomia oriental\u0103 c\u0103 sateli\u0163ii se rotesc \u00een jurul planetelor lor, c\u0103 planetele, la r\u00e2ndul lor se rotesc \u00een jurul Soarelui, \u015fi c\u0103 Soarele se rote\u015fte, \u00eempreun\u0103 cu o alt\u0103 stea dual\u0103 \u00een jurul unui centru comun, \u00eentr-un ciclu de 24.000 de ani, lucru responsabil pentru precesia echinoc\u0163iilor\u201d. <\/em>Interesant \u00eel reprezint\u0103 faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd a fost f\u0103cut\u0103 aceast\u0103 afirma\u0163ie, se \u015ftia foarte pu\u0163ine despre stelele duale. Conform ultimelor date oferite de c\u0103tre NASA, \u00een Univers circa 80% dintre stele fac parte dintr-un sistem binar sau multiplu de sori. De ce n-ar face parte \u015fi Soarele nostru dintr-un asemenea sistem?<\/p>\n

Revenind la astronomul indian Yukteswar, acesta a aproximat c\u0103 perioada de revolu\u0163ie a Soarelui \u00een jurul altei stele binare este de 24.000 de ani, iar apoapsisul a avut loc \u00een jurul anului 500 \u00ee.Hr. Dac\u0103 aplic\u0103m legile lui Kepler la datele orbitale ale lui Yukteswar, pentru ultimii 100 de ani, rezult\u0103 o rat\u0103 medie de schimbare a precesiei de 0,000349\u00b4\u00b4 pe an. \u00cen cazul lui Newcomb, rata medie de schimbare a precesiei este de 0,000222\u00b4\u00b4 pe an. Din observa\u0163iile practice, s-a constatat c\u0103 rata medie de schimbare a precesiei a fost de 0,000346\u00b4\u00b4 pe an.<\/p>\n

Care din cele modele teoretice de mai sus au fost mai aproape de realitate:
\n1) \u00cen cazul lui Yukteswar, diferen\u0163a a fost de: 0,000349\u00b4\u00b4 – 0,000346\u00b4\u00b4 = 0,000003\u00b4\u00b4
\n2) \u00cen cazul lui Newcomb, diferen\u0163a a fost de: 0,000222\u00b4\u00b4 – 0,000346\u00b4\u00b4 = 0,000124\u00b4\u00b4<\/p>\n

A\u015fadar, rezultatele indianului Yukteswar (cel ce sus\u0163ine modelul binar al Soarelui) sunt de 41 de ori mai corecte dec\u00e2t actualul model recunoscut de astronomia modern\u0103. E foarte ciudat cum astronomia nu dore\u015fte s\u0103 accepte un model theoretic mult mai corect, doar pentru a nu recunoa\u015fte existen\u0163a unui companion al Soarelui!<\/p>\n

Dac\u0103 ar exista un companion al Soarelui, care ar fi distan\u0163a p\u00e2n\u0103 la el?<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 dovezile de mai sus v-au convins c\u0103 Soarele ar putea avea un companion, atunci v-a\u0163i putea \u00eentreba care ar fi distan\u0163a p\u00e2n\u0103 la el? Calculele au fost f\u0103cute de c\u0103tre astronomul Walter Cruttenden care, folosind legea lui Kepler pentru orbite circulare, a determinat c\u0103 acea stea s-ar putea situa \u00eentre 848,5 \u015fi 1515 U.A. (unit\u0103\u0163i astronomice, 1 unitate astronomic\u0103 fiind egal\u0103 cu distan\u0163a dintre Soare \u015fi P\u0103m\u00e2nt), \u00een func\u0163ie de masa companionului.<\/p>\n

Totu\u015fi, exist\u0103 \u015fi alte posibilit\u0103\u0163i, printre care aceea c\u0103 sistemul nostru solar se \u00eenv\u00e2rte mult mai repede dec\u00e2t orice alt\u0103 planet\u0103, \u015fi astfel steaua-companion a nostr\u0103 s\u0103 fie chiar o stea vizibil\u0103! Viteza de deplasare a sistemului nostru solar este dificil de m\u0103surat, pentru c\u0103 se pune \u00eentotdeauna problema: \u201ccomparat cu ce s-o m\u0103sur\u0103m?\u201d Totu\u015fi, acest lucru nu l-a \u00eempiedicat pe astrofizicianul australian Reg Cahill s\u0103 se hazardeze \u00een a afirma c\u0103 sistemul nostru solar se deplaseaz\u0103 cu 430 km\/s, fa\u0163\u0103 de microundele cosmice, ceea ce deschide posibilitatea ca sistemul nostru solar s\u0103 orbiteze \u00een jurul unora din stelele din apropiere.<\/p>\n

S\u0103 sper\u0103m c\u0103 \u00een viitor, astronomii vor putea s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noi dovezi care s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 Soarele nostru mai are un frate geam\u0103n. Dac\u0103 acest lucru e adev\u0103rat, atunci ce fiin\u0163e ar tr\u0103i \u00een cel\u0103lalt sistem solar?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Precesia echinoc\u0163iilor este un fenomen cunoscut de astronomi prin care se explic\u0103 aparenta mi\u015fcare a stelelor pe cer (mi\u015fcare care nu este dat\u0103 de rota\u0163ia P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui sau de alt fenomen astronomic cunoscut). Din punct de vedere astronomic, … <\/p>\n

Cititi mai multe<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":88758,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[106],"tags":[102,157,105,3277,865,733,2809,9803,3275,3276,1095],"class_list":["post-12903","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiinta","tag-astronomie","tag-kepler","tag-pamant","tag-precesia-echinoctiilor","tag-soare","tag-stea","tag-stea-companion","tag-stiinta","tag-walter-cruttenden","tag-yukteswar","tag-zodiac","resize-featured-image"],"yoast_head":"\nDe\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt "Soare-geam\u0103n"! - Secretele lui Lovendal<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt "Soare-geam\u0103n"!\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Precesia echinoc\u0163iilor este un fenomen cunoscut de astronomi prin care se explic\u0103 aparenta mi\u015fcare a stelelor pe cer (mi\u015fcare care nu este dat\u0103 de rota\u0163ia P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui sau de alt fenomen astronomic cunoscut). Din punct de vedere astronomic, ... Cititi mai multe\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Secretele lui Lovendal\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2010-06-04T07:42:04+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2023-12-14T10:27:38+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"364\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"263\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"admin\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"admin\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"11 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/\"},\"author\":{\"name\":\"admin\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9\"},\"headline\":\"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt „Soare-geam\u0103n”!\",\"datePublished\":\"2010-06-04T07:42:04+00:00\",\"dateModified\":\"2023-12-14T10:27:38+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/\"},\"wordCount\":2214,\"commentCount\":61,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg\",\"keywords\":[\"astronomie\",\"Kepler\",\"P\u0103m\u00e2nt\",\"precesia echinoc\u0163iilor\",\"Soare\",\"stea\",\"stea companion\",\"Stiinta\",\"Walter Cruttenden\",\"Yukteswar\",\"zodiac\"],\"articleSection\":[\"Stiinta\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/\",\"url\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/\",\"name\":\"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt \\\"Soare-geam\u0103n\\\"! - Secretele lui Lovendal\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg\",\"datePublished\":\"2010-06-04T07:42:04+00:00\",\"dateModified\":\"2023-12-14T10:27:38+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg\",\"width\":364,\"height\":263},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt „Soare-geam\u0103n”!\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#website\",\"url\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/\",\"name\":\"Secretele lui Lovendal\",\"description\":\"Site de secrete, stiinta si metafizica - din 2008 -\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization\",\"name\":\"Secretele lui Lovendal\",\"url\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg\",\"width\":771,\"height\":240,\"caption\":\"Secretele lui Lovendal\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/logo\/image\/\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9\",\"name\":\"admin\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"admin\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO Premium plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt \"Soare-geam\u0103n\"! - Secretele lui Lovendal","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt \"Soare-geam\u0103n\"!","og_description":"Precesia echinoc\u0163iilor este un fenomen cunoscut de astronomi prin care se explic\u0103 aparenta mi\u015fcare a stelelor pe cer (mi\u015fcare care nu este dat\u0103 de rota\u0163ia P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui sau de alt fenomen astronomic cunoscut). Din punct de vedere astronomic, ... Cititi mai multe","og_url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/","og_site_name":"Secretele lui Lovendal","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal","article_published_time":"2010-06-04T07:42:04+00:00","article_modified_time":"2023-12-14T10:27:38+00:00","og_image":[{"width":364,"height":263,"url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"admin","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"admin","Timp estimat pentru citire":"11 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/"},"author":{"name":"admin","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9"},"headline":"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt „Soare-geam\u0103n”!","datePublished":"2010-06-04T07:42:04+00:00","dateModified":"2023-12-14T10:27:38+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/"},"wordCount":2214,"commentCount":61,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg","keywords":["astronomie","Kepler","P\u0103m\u00e2nt","precesia echinoc\u0163iilor","Soare","stea","stea companion","Stiinta","Walter Cruttenden","Yukteswar","zodiac"],"articleSection":["Stiinta"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/","name":"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt \"Soare-geam\u0103n\"! - Secretele lui Lovendal","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg","datePublished":"2010-06-04T07:42:04+00:00","dateModified":"2023-12-14T10:27:38+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#primaryimage","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/stea-companion-4.jpg","width":364,"height":263},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/soarele-nostru-are-un-companion\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"De\u015fi \u015ftiin\u0163a neag\u0103, e foarte posibil ca Soarele nostru s\u0103 aib\u0103 un companion, adic\u0103 un alt „Soare-geam\u0103n”!"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#website","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/","name":"Secretele lui Lovendal","description":"Site de secrete, stiinta si metafizica - din 2008 -","publisher":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization","name":"Secretele lui Lovendal","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg","width":771,"height":240,"caption":"Secretele lui Lovendal"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9","name":"admin","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g","caption":"admin"},"sameAs":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52"]}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12903","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12903"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12903\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":88760,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12903\/revisions\/88760"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/media\/88758"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12903"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12903"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12903"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}