{"id":10902,"date":"2010-01-30T21:59:57","date_gmt":"2010-01-30T19:59:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.lovendal.net\/wp52\/?p=10902"},"modified":"2010-01-31T18:53:33","modified_gmt":"2010-01-31T16:53:33","slug":"discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/","title":{"rendered":"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u"},"content":{"rendered":"

\"discul<\/a>Discul Cerului din Nebra este una dintre cele mai fascinante \u015fi -ar spune unii – mai controversate descoperiri arheologice din ultimii ani. Dat\u00e2nd din 1600 \u00ee.Hr., acest disc de bronz are un diametru de 32 cm (aproximativ m\u0103rimea unui disc de vinil) \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u015fte m jur de 2 kg. Este pictat \u00een verde-albastru \u015fi stan\u0163at cu simboluri din foi\u0163a de aur care par s\u0103 reprezinte o semilun\u0103, soarele (sau poate luna plin\u0103) stele, o band\u0103 curbat\u0103 din aur (interpretat\u0103 ca fund o barca solar\u0103) \u015fi o alt\u0103 band\u0103 din aur pe marginea discului (care probabil reprezint\u0103 unul dintre orizonturi). O alt\u0103 band\u0103 din aur, de pe partea opus\u0103 lipse\u015fte.<\/p>\n

A fost descoperit \u00een 1999 de c\u0103ut\u0103torii de comori care foloseau un detector de metale \u00eentr-o loca\u0163ie preistoric\u0103 ce \u00eenconjoar\u0103 dealul Mittelberg, l\u00e2ng\u0103 ora\u015ful Nebra din P\u0103durea Ziegelroda, la aproximativ 180 km sud-vest de Berlin, Germania. Din nefericire, c\u0103ut\u0103torii de comori au produs pagube considera\u0163ie discului ta timpul extragerii brutale din p\u0103m\u00e2nt, care a f\u0103cut ca marginea sa fie despicat\u0103, o stea pierz\u00e2ndu-se, iar o mare bucat\u0103 din discul de aur sa fie ciobit\u0103. Ulterior, jefuitorii au \u00eencercat s\u0103 v\u00e2nd\u0103 discul, \u00eempreuna cu dou\u0103 s\u0103bii, dou\u0103 topoare, o dalt\u0103 \u015fi fragmente de bra\u0163are unor arheologi. Dar au descoperit c\u0103, prin lege, obiectele apar\u0163ineau landului Saxonia-Anhalt, de unde au fost dezgropate, astfel \u00eenc\u00e2t nu puteau fi v\u00e2ndute \u00een mod legal.<\/p>\n

\u00cen februarie 2003, au \u00eencercat sa v\u00e2nd\u0103 discul unui colec\u0163ionar de antichit\u0103\u0163i din Elve\u0163ia, pentru 400 000 de dolari. Colec\u0163ionarul lucra \u00eens\u0103 pentru poli\u0163ia elve\u0163ian\u0103, ca parte a unei opera\u0163iuni sub acoperire de demascare a grupului de jefuitori, care a avut loc \u00een barul de la demisolul hotelului Hilton din Baden. Grupul a fost arestat, iar discul recuperat. Ast\u0103zi se afl\u0103 \u00een proprietatea landului Saxonia-Anhalt.<\/p>\n

Discul \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 semiluna, soarele sau luna plin\u0103, trei arcuri \u015fi 23 de stele pozi\u0163ionate, aparent, la \u00eent\u00e2mplare. Mai exist\u0103 un grup de \u015fapte stele identificate drept Constela\u0163ia Pleiadelor. Radiografiile au scos la iveal\u0103 alte dou\u0103 stele sub stratul de aur al arcului din dreapta, suger\u00e2nd c\u0103 cele dou\u0103 arcuri au fost ad\u0103ugate ulterior celorlalte elemente. Fundalul verde-albastru al cerului nocturn a fost c\u00e2ndva colorat \u00eentr-un violet-albastru, aparent prin aplicarea con\u0163inutului unor ou\u0103 alterate ce a produs o reac\u0163ie chimica la suprafa\u0163a bronzului. De-a lungul marginii discului se afl\u0103 un inel de g\u0103uri f\u0103cute \u00een metal, probabil pentru a ag\u0103\u0163a discul de ceva, poate de un ve\u015fm\u00e2nt greu.<\/p>\n

A\u015fadar, ce este mai exact Discul Cerului din Nebra \u015fi pentru ce a fost folosit? Mul\u0163i cercet\u0103tori cred c\u0103 este cea mai veche reprezentare realist\u0103 a cosmosului care s-a g\u0103sit vreodat\u0103, poate un fel de instrument de calcul astronomic pentru determinarea perioadelor de sem\u0103nat \u015fi cules. Vreme de mii de ani, \u00een \u00eentreaga parte nordic\u0103 a Europei au fost ridicate monumente pentru a marca solsti\u0163iile de var\u0103 \u015fi de iarn\u0103:\u00a0 Stonehenge, din Anglia, \u015fi Newgrange, din Irlanda, sunt exemple gr\u0103itoare. Cum oamenii Epocii Bronzului erau o societate agricol\u0103, o metod\u0103 pentru determinarea perioadelor anului (\u015fi, prin urmare, a momentelor potrivite pentru \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163are \u015fi culesul recoltelor) era vital\u0103. O cale de a realiza acest lucru era identificarea, pozi\u0163iei soarelui la r\u0103s\u0103rit \u015fi la apus.<\/p>\n

Discul de la Nebra – dispozitiv astronomic de pe vremea Epocii Bronzului<\/strong><\/p>\n

Intrigat de posibilitatea c\u0103 Discul Cerului din Nebra ar fi un dispozitiv astronomic, profesorul Wolfhard Schlosser de la Universitatea din Bochum a m\u0103surat unghiul dintre perechea de arcuri de fiecare parte a discului \u015fi a descoperit c\u0103 este de 82 de grade. Este fascinant faptul c\u0103, pe dealul Mittelberg, \u00eentre apusul soarelui la solsti\u0163iul de var\u0103 \u015fi apusul soarelui la solsti\u0163iul de iarn\u0103, soarele pare s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 aproximativ 82 de grade de-a lungul orizontului. Acest unghi variaz\u0103 din loc \u00een loc. De exemplu, spre nord are 90 de grade, iar spre sud, 70. Dar \u00eentr-o centur\u0103 strict\u0103 a Europei centrale, traiectoria soarelui pe cer m\u0103soar\u0103 precis 82 de grade. Schlosser a ajuns la concluzia c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, cele dou\u0103 arcuri plasate de-a lungul circumferin\u0163ei Discului din Nebra \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu acurate\u0163e solsti\u0163iile. Acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103, \u00een Epoca Bronzului, societ\u0103\u0163ile agricole din centrul Europei efectuau m\u0103sur\u0103tori celeste complicate mult mai devreme dec\u00e2t se credea.<\/p>\n

Unii consider\u0103 c\u0103 prezen\u0163a m\u0103nunchiului de stele Pleiade este o dovad\u0103 \u00een plus a cuno\u015ftin\u0163elor astronomice din Epoca Bronzului. De\u015fi, \u00een zilele noastre, doar \u015fase stele din acest grup sunt vizibile cu ochiul liber, este posibil ca \u00een Epoca Bronzului una dintre stele s\u0103 fi fost mult mai str\u0103lucitoare, ceea ce explic\u0103 nu doar prezen\u0163a a \u015fapte stele pe disc, ci \u015fi numele antic grecesc al acestora: Cele \u015eapte Surori. Pleiadele au fost o constela\u0163ie important\u0103 pentru multe civiliza\u0163ii str\u0103vechi, inclusiv pentru Mesopotamia \u015fi Grecia. Constela\u0163ia ap\u0103rea pe cer toamna, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 era timpul s\u0103 se \u00eenceap\u0103 str\u00e2nsul recoltei, \u015fi disp\u0103rea prim\u0103vara, indic\u00e2nd c\u0103 a venit timpul \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163\u0103rii. Aceast\u0103 dovad\u0103 a importan\u0163ei discului, asociat\u0103 cu agricultura preistoric\u0103, poate \u00eensemna c\u0103 arcul (cel de-al treilea) din aur a\u015fezat sub semilun\u0103 \u015fi discul de aur reprezint\u0103 o secer\u0103.<\/p>\n

Al\u0163ii au sugerat c\u0103 discul reprezint\u0103, de fapt, cerul pe timpul zilei \u015fi c\u0103 arcul inexplicabil ar fi un curcubeu. Majoritatea cercet\u0103torilor \u00eens\u0103 cred c\u0103 acest al treilea arc este o corabie solar\u0103. Exist\u0103 reprezent\u0103ri ale unui disc \u00eentr-o corabie din Epoca Bronzului, \u00een Scandinavia, \u015fi un artefact danez dat\u00e2nd din secolele al XV-lea sau al XlV-lea \u00ee.Hr., Carul Solar din Trundholm, care \u00eentruchipeaz\u0103 un cal care trage soarele \u00eentr-un car. Dar sursa principal\u0103 a simbolului \u015fi a str\u0103vechii credin\u0163e c\u0103 un vas purta soarele pe cerul nop\u0163ii de la orizontul de vest la cel de est o reprezint\u0103 Egiptul. Credin\u0163a egiptenilor era c\u0103 Ra, Zeul Soarelui \u015fi cea mai puternic\u0103 zeitate a lor, c\u0103l\u0103torea pe cerul nop\u0163ii \u00eentr-o corabie, pentru ca diminea\u0163a, la r\u0103s\u0103rit, s\u0103 poat\u0103 rena\u015fte. Dac\u0103 arcul de aur de la baza Discului din Nebra reprezint\u0103 o corabie solar\u0103 care traverseaz\u0103 cerul nocturn, atunci ar fi prima dovad\u0103 a acestei credin\u0163e \u00een Europa central\u0103.<\/p>\n

\"Stonehenge-ul<\/a>
Stonehenge-ul Germaniei<\/figcaption><\/figure>\n

Stonehenge-ul Germaniei<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi alte dovezi ale cuno\u015ftin\u0163elor celeste preistorice \u00een zon\u0103, la 24 km distan\u0163\u0103 de locul \u00een care a fost descoperit Discul din Nebra. \u00centr-un lan de gr\u00e2u din apropierea ora\u015fului Goseck, pentru prima dat\u0103 observate \u00een fotografii aeriene, se afl\u0103 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele a ceea ce se crede a fi cel mai vechi observator al Europei. Stonehenge al Germaniei, a\u015fa cum a ajuns s\u0103 fie cunoscut, const\u0103 dintr-un cerc uria\u015f, cu diametrul de 74 m, \u015fi a fost construit de primele comunit\u0103\u0163i de fermieri din zon\u0103, \u00eenjurai anului 4900 \u00ee.Hr. Ini\u0163ial, situl a constat din patru cercuri concentrice, o movil\u0103, un \u015fan\u0163 \u015fi dou\u0103 palisade din lemn, cam c\u00e2t statul unui om. \u00cen interiorul palisadelor erau trei por\u0163i, orientate spre sud-est, sud-vest \u015fi nord. Cele dou\u0103 por\u0163i \u00eendreptate spre sud marcau r\u0103s\u0103ritul \u015fi apusul \u00een timpul solsti\u0163iului de iarn\u0103. La solsti\u0163iul de iarn\u0103, privitorii din centrul cercului observau cum soarele se ridic\u0103 pe cer \u015fi cum apune prin por\u0163ile din sud-est \u015fi sud-vest. Se poate presupune c\u0103, dac\u0103 aceste trei por\u0163i sudice marcau r\u0103s\u0103ritul \u015fi apusul \u00een timpul solsti\u0163iului de iarn\u0103 \u015fi de var\u0103, atunci locuitorii din Goseck puteau s\u0103 determine cu acurate\u0163e cursul soarelui pe cer. De fapt, unghiul dintre cele dou\u0103 por\u0163i ale solsti\u0163iului din cercul Goseck corespunde unghiului dintre arcurile aurite dispuse pe marginea Discului din Nebra.<\/p>\n

De\u015fi acest disc a fost creat cu 2 400 de ani mai t\u00e2rziu fa\u0163\u0103 de situl Goseck, profesorul Wolfhard Schlosser crede c\u0103 ar putea exista o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 prin cuno\u015ftin\u0163ele astronomice pe care le etaleaz\u0103 ambele. Schlosser a sugerat chiar c\u0103 detaliile discului se bazeaz\u0103 pe observa\u0163ii astrologice anterioare, probabil efectuate la observatorul primitiv din Goseck.<\/p>\n

Discul din Nebra e un fals?<\/strong><\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anului 2004, Discul din Nebra a devenit subiectul unor mari controverse. Arheologul german Peter Schauer de la Universitatea Regensburg a sus\u0163inut c\u0103 discul este un fals modern \u015fi c\u0103 orice teorie potrivit c\u0103reia ar fi o hart\u0103 a cerurilor din Epoca Bronzului este \u201epur\u0103 fantezie”. Profesorul Schauer a spus c\u0103 patina verde a artefactului, despre care se pretinde c\u0103 dateaz\u0103 din Epoca Bronzului, a fost probabil creat\u0103 artificial \u00eentr-un atelier, \u201efolosindu-se acid, urin\u0103 \u015fi un arunc\u0103tor de fl\u0103c\u0103ri”, \u015fi nu este antic\u0103. G\u0103urile de pe marginea discului, a insistat el, erau prea bine f\u0103cute pentru a fi antice \u015fi trebuie s\u0103 fi fost create cu ajutorul unei ma\u015fini relativ moderne. Concluzia sa a fost c\u0103 obiectul era o tob\u0103 siberian\u0103 \u015famanic\u0103 din secolul al XIX-lea.<\/p>\n

Totu\u015fi, s-a dovedit mai t\u00e2rziu c\u0103 Schauer nu a studiat niciodat\u0103 artefactul \u00eenainte de a-\u015fi emite p\u0103rerile \u015fi nici nu a publicat vreuna dintre teoriile sale \u00een vreo revist\u0103 de prestigiu. Totu\u015fi, obiec\u0163iile lui Schauer au \u015focat comunitatea arheologic\u0103 german\u0103 \u015fi au ridicat \u00eentreb\u0103ri serioase cu privire la autenticitatea discului. Mai \u00eent\u00e2i, din pricina circumstan\u0163elor \u00een care a fost descoperit, Discul din Nebra nu are un context arheologic sigur. Astfel, este extrem de dificil\u0103 o datare precis\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t nu exist\u0103 nimic similar cu care s\u0103 fie comparat. Datarea f\u0103cut\u0103 asupra obiectului a depins de datarea tipologic\u0103 a armelor din Epoca Bronzului care au fost oferite spre v\u00e2nzare \u00eempreun\u0103 cu acesta \u015fi care se presupune c\u0103 au fost luate din acela\u015fi sit. Topoarele \u015fi s\u0103biile erau datate la mijlocul celui de-al doilea mileniu \u00ee.Hr.<\/p>\n

Dovezi concrete cu privire la vechimea discului au fost oferite de Institutul Halle pentru Cercet\u0103ri Arheologice din Germania. Institutul a supus artefactul unei serii complete de teste care i-au confirmat autenticitatea. De exemplu, cuprul folosit pe disc provenea dintr-o min\u0103 a Alpilor austrieci, din Epoca Bronzului. De asemenea, testele au scos la iveal\u0103 c\u0103 o combina\u0163ie unic\u0103 de cristale de malahit dur acoper\u0103 discul. \u00een plus, microfotografia coroziunii discului a produs imagini care au dovedit c\u0103 este un artefact autentic, \u015fi nu un fals.<\/p>\n

Dup\u0103 ultimele examin\u0103ri ale discului, efectuate de un grup de cercet\u0103tori germani la \u00eenceputul anului 2006, s-a conchis c\u0103 discul este, \u00eentr-adev\u0103r, original \u015fi c\u0103 a func\u0163ionat drept ceas astronomic complex, pentru sincronizarea calendarelor solar \u015fi lunar. Discul Cerului din Nebra este, astfel, primul ghid celest cunoscut \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, \u00eempreun\u0103 cu situl Goseck, primul exemplu de cunoa\u015ftere astronomic\u0103 detaliat\u0103 din Europa. Dar poate c\u0103 acesta nu este sf\u00e2r\u015fitul pove\u015ftii. Wolfhard Schlosser este de p\u0103rere c\u0103 discul (\u00een momentul de fa\u0163\u0103 evaluat la 11,2 milioane de dolari) a avut o pereche \u015fi c\u0103 cel\u0103lalt a\u015fteapt\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103 fie descoperit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Discul Cerului din Nebra este una dintre cele mai fascinante \u015fi -ar spune unii – mai controversate descoperiri arheologice din ultimii ani. Dat\u00e2nd din 1600 \u00ee.Hr., acest disc de bronz are un diametru de 32 cm (aproximativ m\u0103rimea unui disc … <\/p>\n

Cititi mai multe<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10903,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[55,102,2893,203,1532,2894],"class_list":["post-10902","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-arheologie","tag-astronomie","tag-disc","tag-germania","tag-istorie-si-civilizatii","tag-nebra","resize-featured-image"],"yoast_head":"\nDiscul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u - Secretele lui Lovendal<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Discul Cerului din Nebra este una dintre cele mai fascinante \u015fi -ar spune unii – mai controversate descoperiri arheologice din ultimii ani. Dat\u00e2nd din 1600 \u00ee.Hr., acest disc de bronz are un diametru de 32 cm (aproximativ m\u0103rimea unui disc ... Cititi mai multe\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Secretele lui Lovendal\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2010-01-30T19:59:57+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2010-01-31T16:53:33+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/01\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"250\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"188\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"admin\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"admin\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"9 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"admin\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9\"},\"headline\":\"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u\",\"datePublished\":\"2010-01-30T19:59:57+00:00\",\"dateModified\":\"2010-01-31T16:53:33+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/\"},\"wordCount\":1899,\"commentCount\":6,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2010\\\/01\\\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg\",\"keywords\":[\"arheologie\",\"astronomie\",\"disc\",\"Germania\",\"Istorie si Civilizatii\",\"Nebra\"],\"articleSection\":[\"Istorie si Civilizatii\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/\",\"name\":\"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u - Secretele lui Lovendal\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2010\\\/01\\\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg\",\"datePublished\":\"2010-01-30T19:59:57+00:00\",\"dateModified\":\"2010-01-31T16:53:33+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2010\\\/01\\\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2010\\\/01\\\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg\",\"width\":\"250\",\"height\":\"188\",\"caption\":\"Stonehenge-ul Germaniei\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/\",\"name\":\"Secretele lui Lovendal\",\"description\":\"Site de secrete, stiinta si metafizica - din 2008 -\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#organization\",\"name\":\"Secretele lui Lovendal\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#\\\/schema\\\/logo\\\/image\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2024\\\/06\\\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2024\\\/06\\\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg\",\"width\":771,\"height\":240,\"caption\":\"Secretele lui Lovendal\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#\\\/schema\\\/logo\\\/image\\\/\"},\"sameAs\":[\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/secreteleluilovendal\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9\",\"name\":\"admin\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g\",\"url\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"admin\"},\"sameAs\":[\"https:\\\/\\\/www.lovendal.ro\\\/wp52\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO Premium plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u - Secretele lui Lovendal","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u","og_description":"Discul Cerului din Nebra este una dintre cele mai fascinante \u015fi -ar spune unii – mai controversate descoperiri arheologice din ultimii ani. Dat\u00e2nd din 1600 \u00ee.Hr., acest disc de bronz are un diametru de 32 cm (aproximativ m\u0103rimea unui disc ... Cititi mai multe","og_url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/","og_site_name":"Secretele lui Lovendal","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal","article_published_time":"2010-01-30T19:59:57+00:00","article_modified_time":"2010-01-31T16:53:33+00:00","og_image":[{"width":250,"height":188,"url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/01\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"admin","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"admin","Timp estimat pentru citire":"9 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/"},"author":{"name":"admin","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9"},"headline":"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u","datePublished":"2010-01-30T19:59:57+00:00","dateModified":"2010-01-31T16:53:33+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/"},"wordCount":1899,"commentCount":6,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/01\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg","keywords":["arheologie","astronomie","disc","Germania","Istorie si Civilizatii","Nebra"],"articleSection":["Istorie si Civilizatii"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/","name":"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u - Secretele lui Lovendal","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/01\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg","datePublished":"2010-01-30T19:59:57+00:00","dateModified":"2010-01-31T16:53:33+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/#primaryimage","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/01\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2010\/01\/Situl-arheologic-de-langa-Goseck.jpg","width":"250","height":"188","caption":"Stonehenge-ul Germaniei"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/discul-cerului-de-la-nebra-si-misterul-sau\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Discul cerului de la Nebra \u015fi misterul s\u0103u"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#website","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/","name":"Secretele lui Lovendal","description":"Site de secrete, stiinta si metafizica - din 2008 -","publisher":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#organization","name":"Secretele lui Lovendal","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/cropped-SLL-iun-2024-1.jpg","width":771,"height":240,"caption":"Secretele lui Lovendal"},"image":{"@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/secreteleluilovendal"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/#\/schema\/person\/088691de5dfc346bb0c023e1e52ef5d9","name":"admin","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/ecb9cd41f5f63c9c9b989999a59f6e2639a865ec361e9db054db0679a8f341c2?s=96&d=mm&r=g","caption":"admin"},"sameAs":["https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52"]}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10902"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10902\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10903"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.lovendal.ro\/wp52\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}