„România” a fost un termen inventat de un străin, Rudof von Ems, în anul 1250; el spunea atunci vechiului teritoriu al Daciei ca fiind „Rumenia”. În timpul dezbaterilor din Camera Comunelor engleze din 1858, referitor la poziția guvernului britanic față de problema Unirii Principatelor, primul ministru Benjamin Disraeli numea statul român, citind moțiunea lui Gladstone, ca fiind „statul descendenților liberi, independenți, curajoși și prosperi ai vechilor daci”.
Din nefericire, prin actul Unirii de la 1859 dispare din uzul curent numirea Dacia, fiind adoptată aceea de “Principatele Române” și, mai târziu, în 1862, aceea de România, care, aşa cum spuneam mai sus, reeditează numirea „Rumenia” a lui Rudolf von Ems.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Aşa cum am mai spus şi în alte articole (vedeţi, de exemplu, Trei dovezi din secolele trecute care arată că ţara noastră trebuia să se numească “Dacia”! Dar au intervenit francmasonii în secolul al XIX-lea, care ne-au “latinizat” şi ne-au numit “România”! Trebuia să fim urmaşii Romei…), ţara noastră ar fi trebuit, după Unirea de la 1859, să se numească „Dacia” şi nu „România”. Am prezentat mai multe dovezi (inscripţii din secole de dinainte de secolul al XIX-lea, în care apare denumirea de „Dacia”).
