Site de secrete, stiinta si metafizica

Peştera de la Scărişoara poate indica cum va fi vremea în următorii 1.000 de ani!

0 24

Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel.

Istoria Scărişoarei depăşeşte un milion de ani. Ea începe pe vremea când Valea Ocoale şi-a săpat albia subterană. La un moment dat, a survenit un fenomen natural, poate o prăbuşire de stânci, care a blocat unul dintre culoare, oprind comunicaţia actualei grote cu vecina ei, renumita peşteră Pojarul Poliţei. Rămânând cu o singură intrare, aerul rece de afară s-a lăsat în locurile cele mai joase, astfel încât au apărut condiţii prielnice pentru formarea gheţii şi pentru păstrarea ei timp îndelungat. Aşa se explică vârsta de 3.500 de ani a enormului bloc.

Speologii români au efectuat cercetări privitoare la dinamica gheţurilor, microclimatul şi circulaţia aerului din adâncurile Scărişoarei. Cele mai spectaculoase rezultate le-au obţinut speologii în urma studiilor întreprinse asupra gheţarului principal, cu un volum de 75.000 de metri cubi. S-au făcut două sondaje, luându-se probe din calota gheţarului. Supuse unor analize atente, carotele au prezentat o succesiune de straturi care demonstrau cu pregnanţă perioadele mai călduroase sau mai reci din secolele trecute. Straturile subţiri indicau epocile mai călduroase, cele groase corespundeau perioadelor de microglaciaţiune. Pe baza acestei constatări s-a ajuns la precizarea că elementul principal care semnalează topirea prelungită a gheţii este marcat de prezenţa impurităţilor ce corespund perioadelor calde din trecut. Sprijinindu-se pe aceste concluzii, oamenii de ştiinţă români opinează că s-ar putea face reconstituirea paleoclimatică pe o perioadă de 3.500 de ani, operaţie ce ar oferi detalii inedite.

Cum s-a ajuns la această descoperire? Totul se bazează pe raportul dintre variaţiile meteorologice de la suprafaţă şi cele din peşteră. Folosind această metodă, speologii au reprezentat grafic evoluţia vremii din ţara noastră începând din anul 1600 până azi. Astfel, s-a constatat că se poate corela fiecare perioadă de încălzire sau răcire a climei cu elementele corespunzătoare din structura blocului de gheaţă. Pe această bază, cunoscându-se întreaga structură a masivului, se poate determina toate perioadele climatice din ultimii 3.500 de ani.

Reconstituirea evoluţiei climei pe un timp atât de îndelungat vizează şi alcătuirea unei prognoze a vremii pe cel puţin o mie de ani de aici înainte. Problema este extrem de importantă, deoarece, la ora actuală, există numeroase discuţii ştiinţifice, unii emiţând ideea că ne aşteaptă o microperioadă glaciară, alţii spunând că urmează încălzirea climatului pe Terra. Cum se ştie, prognoza timpului ţine cont şi de o anumită ciclicitate, iar urmele lăsate de schimbările climatice în masa gheţarului ne-ar putea da indicaţii valoroase. Este o axiomă faptul că timpul probabil se bazează pe cât mai multe date, prognoza fiind mai sigură când ele există.

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie