Până în 1938, legionarii români au fost conduşi de Corneliu Zelea Codreanu, „Căpitanul”. Pe 30 noiembrie 1938, Zelea Codreanu şi alţi lideri legionari au fost asasinaţi de jandarmi, în dreptul pădurii Tâncăbeşti, la ordinul regelui Carol al II-lea. Cei 14 legionari au fost apoi aruncaţi într-o groapă comună din închisoarea Jilava, peste care s-a aruncat acid sulfuric şi var nestins, turnându-se o placă de beton.
Peste 2 ani, respectiv pe 27 noiembrie 1940, rămăşiţele pământeşti au fost dezgropate şi reînhumate la Mausoleul de la Casa Verde din Bucureşti. După venirea la putere a comuniştilor şi sovieticilor, aceste oseminte au fost dezgropate din Casa Verde şi duse într-o locaţie necunoscută până acum. Iar de atunci, acesta a constituit un mare mister istoric.
Conform blogului roncea.ro, până în prezent circulă mai multe legende despre ce s-a putut întâmpla cu rămăşiţele „Căpitanului”. Una din legende spune că rămăşiţele au fost transportate la Moscova, la ordinele NKVD-ului, au fost arse şi apoi aruncate la canal; alta zice că ele au fost salvate şi ascunse de legionari, într-o misiune rămasă secretă.
O a treia versiune ar fi aceea că un „securist patriot” ar fi ascuns osemintele lui Codreanu şi le-ar fi îngropat apoi în anii ’50 în Cimitirul Reînvierea din Bucureşti, chiar în mormântul tatălui Căpitanului, Ion Zelea Codreanu. Însă, această versiune nu povesteşte ce s-a întâmplat cu rămăşiţele celorlalţi legionari ucişi în 1938… Aşadar, enigma istorică încă rămâne!
Comentariile sunt închise.