McDonald’s, concernul care poluează şi distruge lumea

14
10

Un concern, care este de mult timp ţinta criticilor organizaţiilor consumatorilor, este lanţul de fast-food-uri McDonald’s. La fiecare patru ore, undeva pe glob, se deschide un nou local McDonald’s. Cele 30.000 de filiale ale imperiului hamburgerilor sunt răspândite deja în 118 ţări. 36 de procente din încasările concernului provin din Europa. Cel mai mare lanţ de restaurante de pe planetă este, în acelaşi timp, cel mai mare achizitor de carne de vită, iar în SUA, de carne în general.

În anii 1980, McDonald’s a fost deja criticat pentru că o mare parte din carnea, care, în cele din urmă ajunge pe mesele americanilor sub forma unei felii subţiri între două bucăţi de pâine albă, provenea din America de Sud. Acolo, uriaşe suprafeţe de pădure tropicală au căzut pradă defrişărilor, în dorinţa de a avea mai mult teren pentru cirezile de vite ale concernului american.

McDonald’s sacrifică pădurile tropicale

În 1997, un proces de la Londra al concernului multinaţional împotriva a doi dintre criticii săi, care a provocat senzaţie, a scos la iveală faptul că McDonald’s a importat în anii nouăzeci în Marea Britanie şi Elveţia carne de vită braziliană. Martorii au declarat în faţa justiţiei că, la fel ca înainte, carnea de vită de la fermele din Brazilia şi Costa Rica a fost livrată concernului american. Aceste ferme se află pe terenurile acoperite înainte de pădure tropicală, a căror defrişare a alungat părţi întregi ale populaţiei civile.

Astăzi, carnea servită în cele 5.200 de filiale din Europa provine de la vacile europene. Mai mult de 30.000 de tone de carne de vită sunt date anual prin maşina de tocat numai pentru McDonald’s. În Uniunea Europeană, o treime din furajul folosit pentru întreţinerea animalelor se importă. Jumătate din acesta provine din aşa-numita Lume a treia, unde, pentru obţinerea acestor furaje, sunt folosite imense suprafeţe agricole. Aici se găsesc cele mai roditoare şi mai bune terenuri din punct de vedere climateric, care nu sunt folosite, din acest motiv, pentru producerea locală a hranei.
1,3 miliarde de vite sunt sacrificate în lumea întreagă pentru carne. Jumătate din cerealele recoltate pe glob sunt folosite ca hrană pentru vite, adică anual 600 milioane de tone. În Brazilia, o cincime din întreaga suprafaţă agricolă este folosită la obţinerea furajelor pentru ţările din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, în aceste zone domneşte foametea: vacile celor bogaţi mănâncă hrana celor săraci.

Gazele eliminate de vaci încălzesc atmosfera

Consumul masiv de carne este problematic şi din punct de vedere ecologic. Astfel, creşterea vitelor contribuie în mare măsură la încălzirea pământului. În total, 85 de procente din încărcarea climei se datorează agriculturii producătoare de furaje pentru animale. De vină este, fără glumă, gazul metan eliminat din când în când de stomacurile rumegătoarelor. „O vacă obişnuită are acelaşi potenţial de producere a efectului de seră ca o maşină obişnuită”, a stabilit o comisie de experţi ai Camerei Federale Germane.

Torturarea animalelor de către industria fast-food-urilor

Şi protectorii animalelor se plâng de metodele adoptate de concernele fast-food. În zootehnia industrială, animalele trăiesc în spaţii înguste şi sunt tratate ca nişte maşini. Taurii sunt castraţi fără calmante. De cele mai multe ori nu au nici loc unde să se mişte şi nici aer curat. Hrana constă în mare parte din furaje, care adesea sunt înlocuite cu hormoni şi antibiotice, pentru ca animalele să crească şi să se îngraşe cât mai repede posibil – şi să fie cât mai repede sacrificate. Multe dintre vietăţile supraselecţionate mor chiar înainte sau în timpul transportului către abatoare.

Organizaţia de protecţie a animalelor PETA (People for the Ethical Treatment of Animals) recurge la metode drastice pentru a demonstra practicile de creştere a animalelor din fermele care livrează carne lanţurilor de fast-food. Grupuri de activişti au împărţit în faţa restaurantelor McDonald’s din 23 de ţări pachete asemănătoare celor pregătite de concern pentru copii. În acestea se găseau însă imagini şi jucării care imitau animalele sacrificate cu cruzime. Efectul nu s-a lăsat mult aşteptat: în august 2000, McDonald’s a anunţat că pe viitor va respecta condiţiile de creştere şi sacrificare a animalelor.

Criza provocată de boala vacii nebune pune concernele sub presiune

Restaurantele fast-food se aflau sub o imensă presiune din momentul izbucnirii în Europa a crizei provocate de boala vacii nebune şi a rapidei răspândiri a acesteia în primele luni ale anului 2001. Boala vacii nebune a dus mai întâi în Marea Britanie şi, începând cu toamna anului 2000 şi pe continentul european, la tăieri în masă a milioane de vite. În Anglia au murit până în prezent circa o sută de oameni de sindromul Creutzfeld-Jakob, care este în strânsă legătură cu boala vacii nebune. Toate acestea au dus, pentru o perioadă scurtă, aproape la o prăbuşire a pieţei de desfacere a cărnii de vită. Unul dintre cele mai afectate concerne a fost liderul de piaţă, McDonald’s.

La începutul anului 2001, conducerea concernului a adus la cunoştinţă că vânzările din Europa au scăzut cu zece procente. Această situaţie se datora cel puţin în parte fricii consumatorilor de îmbolnăvire. „Vacile nebune vor ucide BigMac-ul?” se întreba îngrijorat o revistă americană. Dacă da, atunci de data aceasta nu au greşit. Căci hrănirea vacilor, care în mod normal sunt vegetariene, cu făină produsă din cadavrele animalelor bolnave, a dus la extinderea bolii în Europa.

„Această născocire perversă a zootehniei industriale nu este altceva decât o consecinţă logică a filozofiei concernului McDonald’s – o filozofie a creşterii veniturilor, care nu cunoaşte limite”, spune profesorul James L. Watson de la Universitatea Harvard, un intim cunoscător al concernului McDonald’s şi boala vacii nebune face parte din acelaşi sistem. Watson include în acesta şi tehnologia genetică. Începând cu anul 1996, concernele americane amestecă şi furaje modificate genetic în cele pe care le furnizează în Europa. În iulie 2000, organizaţia mondială Greenpeace a adus la cunoştinţa opiniei publice faptul că firma McDonald’s a hrănit cu soia modificată genetic pui, pe care ulterior i-a vândut sub formă de „Chicken McNuggets” şi „McChicken”. Abia după masive proteste ale consumatorilor, concernul a declarat că din aprilie 2001 nu va mai folosi furaje modificate genetic.

Prea multe scandaluri legate de McDonald’s…