În ediţia sa din 16 aprilie 1996 cotidianul „New York Times” scrie despre construcţia unei baze militare misterioase în Rusia. Citez din acel articol:
„Într-un proiect secret, ca o reminescenţă a celor mai reci zile ale Războiului Rece, Rusia construieşte o bază militară subterană mamut în Munţii Urali, spun oficialii occidentali şi martorii ruşi. În interiorul munţilor Yamantau din zona Beloretsk (la sud de Urali), proiectul implică crearea unui complex uriaş, ce este servit de o şosea, de o cale ferată şi de mii de muncitori”.
Se spune că acest complex a fost construit pentru conducerea şi elita Rusiei în cazul unui atac nuclear. Bugetul federal al Rusiei din 1997 precizează că acest proiect este un „teritoriu închis conţinând instalaţii aparţinând Ministerului Apărării”. Oricum, chiar dacă construcţia ei a început în 1996, ea a fost planificată încă de pe timpul lui Brejnev (anii 1970).
În 1998, într-un comentariu interesant, Gen.Eugene Habinger, comandantul de atunci al Comandamentului Militar Strategic al SUA (STRATCOM), a spus că Yamantau este un „complex extrem de mare – estimăm că are o suprafaţă de milioane de metri pătraţi. Nu avem nicio idee ceea ce se face acolo.”
Se crede că Yamantau ar fi destul de mare pentru a adăposti 60.000 de persoane, având un sistem special de filtrare a aerului pentru a rezista atacului nuclear, chimic şi biologic. Complexul subteran conţine destule alimente pentru a putea hrăni luni de zile întreaga populaţie de 60.000 de oameni.
Congresmanul Roscoe Bartlett, unul din parlamentarii americani care au urmărit cu atenţie proiectul Yamantau, a declarat că acesta poate fi utilizat doar în cazul unui „război post-nuclear”.
Colonelul Oleg Gordievski, fost ofiţer KGB, spune că serviciul secret rus deţine o organizaţie top-secret, cunoscută ca Directoratul 15, pentru a construi şi menţine o reţea de buncăre subterane pentru liderii sovietici/ruşi, inclusiv Complexul de sub Munţii Yamantau.