Există în realitate vampiri?

Conform legendelor lumii, vampirii sunt oameni al căror trup continuă să trăiască în absenţa sufletului. Inteligenţa lor nu ţine de calităţile duhului, ci de spiritul diabolic. Tocmai din cauza absenţei sufletului, vampirii nu au umbră şi nu se văd în oglindă. Condiţia lor de morţi vii este consecinţa unui pact infernal, prin care şi-au cedat sufletul în schimbul nemuririi trupului. Dar această nemurire nu reprezintă, mântuirea în lumină, ci este damnare la întuneric.

Când a apărut legenda vampirilor?

Prima apariţie a cuvântului „upir” ( în prima formă a cuvântului de mai târziu care a devenit „vampir”) se regăseşte într-un document din anul 1047, referitor la un prinţ rus care este numit „upir şichy”, sau vampir periculos. Mai târziu, în 1190 Walter Map în „De Nagis Curialium” face referiri asupra unui vampir ca existent în Anglia. Totodată, în 1196, Wiliam de Newburgh în ale sale „Cronici” înregistrează câteva poveşti despre vampiri originari din Anglia.

Cum se ajunge vampir şi cum acţionează vampirii?

* Oamenii devin vampiri de obicei dacă sunt muşcaţi, dar nu ucişi, de un vampir. Alte legende spun că trupul devine vampir atunci când o pisică sau un câine sare peste el. Tot alte legende spun că vrăjitoarele sau vrăjitorii devin vampiri atunci când mor.

* Vampirii au nevoie de obicei de sânge sau tânjesc după el, de obicei sânge uman. Vampirii obţin de obicei sângele prin muşcarea gâtului victimei şi sugându-i sângele. În unele legende vampirii practică, pentru a suge sângele, incizii lungi şi adânci.

* Vampirii de obicei nu tolerează lumina soarelui sau focul. Ei dorm de obicei ziua şi ies afară doar noaptea şi acţionează numai noaptea, la ora 12 fix, pentru o scurtă perioadă. Vampirii îşi petrec ziua de obicei într-un sicriu sau îngropaţi în pământ.

* Vampirii nu pot traversa ape curgătoare şi nu pot intra într-o casă sau cameră fără să fie invitat. Unele legende susţin că vampirii pot să se reîncarneze în lilieci sau lupi. Totodată, unghiile de la degetele vampirilor sunt ca din sticlă.

Cum se îndepărtează şi se distrug vampirii?

* Unele legende spun că vampirii nu suporta sunetul clopotelor trase, în special al celor din biserică.

* Legenda spune că, de obicei, o ţeapă de lemn înfiptă în inima vampirului îl va ucide. Ţeapa trebuie  să fie făcută dintr-un anumit tip de lemn, ca de exemplu lemn de măceş.

* Unele legende spun că vampirii sunt alungaţi cu ajutorul crucifixului, apă sfinţită, sau usturoi.

Simptome medicale de confundare cu vampirismul

Există trei simptome medicale datorită cărora oamenii obişnuiţi pot fi confundaţi cu vampirii: porfiria, anemia, catalepsia.

* Porfiria este o boală rară genetică a sângelui. Duce la o piele palidă, sensibilitate la lumină, şi face ca incisivii să arate mai mari. Porfiria a influenţat cel mai mult legenda vampirilor.

* Anemia duce la o culoare a feţei foarte palidă şi poate da impresia de vampirism.

* Catalepsia poate cauza moartea clinică pentru o perioadă de câteva zile. O persoană care iese din asemenea stare apare ca o persoană ce învie din morţi.

Vampirii în tradiţiile populare româneşti

De cele mai multe ori, în tradiţiile populare româneşti, vampirii sunt identificaţi cu strigoii morţi, ce vin şi sug sângele celor vii în timp ce aceştia dorm. Pentru că nu se ştie sigur niciodată despre niciun om, în momentul când este înmormântat, dacă va fi sau nu strigoi, în unele zone se pune mortului câte un bob de lămâie în fiecare nară, „ca să nu mai poată răsufla”, în urechi, în ochi şi în gură. Mai demult, cadavrele erau exhumate la trei până la şapte ani după înmormântare şi, dacă descompunerea lor nu era completă, li se introducea o ţeapă în inimă (ţeapa se confecţiona din lemn de trandafir sălbatic sau din frasin, în alte părţi din fier roşu).

Ca să piară în sfârşit strigoiul, cei ce l-au dezgropat trebuie să îi înfigă ţepuşa în inimă (sau în buric); sau, despicând „mortul încă viu” să îi scoată inima din piept ca să fie arsă pe cărbuni, ca siguranţă că a murit. Dacă strigoiul-vampir rămâne nedescoperit timp de şapte ani, după ce ucide în voie mai ales copiii neamului său, apoi alţi oameni, el poate să plece într-o altă ţară sau într-un loc unde se vorbeşte altă limbă şi să devină iarăşi fiinţă omenească, să se căsătorească şi să facă copii care, după moarte, devin strigoi-vampiri

Strigoiul mort nu se poate îndepărta prea mult de groapa lui, întrucât trebuie să se întoarcă în ea înainte de răsăritul] soarelui. Dacă se bănuieşte prezenţa malefică a unui strigoi-vampir într-o zonă, se apelează la un băiat sau la o fată, destul de tineri încât să fie încă virgini. Cel ales trebuie să încalece un cal de o singură culoare, alb, roib sau negru, de asemenea virgin. Calul cu călăreţul copil este dus la cimitir şi pus să treacă peste toate gropile. Dacă refuză să treacă peste o groapă înseamnă că acolo se află un strigoi. în ceea ce îi priveşte pe strigoii vii, se consideră că orice persoană care nu mănâncă usturoi, sau care aversiune la usturoi, poate fi un strigoi.

Filme cu vampiri

De la „Nosferatu” al lui Murnau până la „Dracula”, al lui Coppola s-au turnat o mulţime de producţii cu vampiri, dar „clasicele” pot fi numărate pe degetele de la o mână.

* „Bram Stoker’s Dracula” (1992) a câştigat trei Oscaruri şi a reuşit să treacă de clişeele acelui Dracula baroc şi întunecat, surprinzând câte ceva din stilul sofisticat şi seducător al faimosului vampir din Transilvania. Filmul merită revăzut, printre altele, pentru jocul lui Garry Oldman, unul dintre cei mai buni actori ai generaţie sale.

* „Interview with the Vampire” (1994), realizat după romanul reginei literaturii horror, Anne Rice, adună într-o scenografie de secol al XVIII-lea doi dintre cei mai arătoşi actori ai Hollywoodului: Brad Pitt şi Tom Cruise. Primul e un proprietar de plantaţie care se împrieteneşte cu vampirul Lestat, care vrea să-l iniţieze în tainele vieţii de noapte ale făpturilor însetate de sânge. Cameră bine mânuită şi interpretarea bine dirijată a actorilor au incintat-o până şi pe Anne Rice, care a dedicat filmului o recenzie laudativă de două pagini în revista „Variety”.

* „The Lost Boys” (1987), în care neovampirul Kiefer Sutherland terorizează un orăşel din California, spune povestea unor amatori de sânge care împacă cerinţele vieţii moderne cu stilul de viaţă rock’n’roll.

* „Dracula” (1931) – De la vampirii pop ai anilor ’80 ne întoarcem la clasicul „Dracula” (1931) jucat admirabil de Bela Lugosi. Ce poate fi mai înfricoşător decât atmosfera alb-negru încărcată de umbre şi de o tăcere care-ţi ridică părul în cap? Cu accentul său natural şi caninii săi ascuţiţi, Lugosi pare să se fi născut special pentru rolul Contelui Dracula.

* „Nosferatu” (1922). În fine, thrillerul gotic „Nosferatu” (1922), semnat de F.W. Murnau, poate fi numit filmul cu cei mai urâţi actori. Chiar dacă nu se bucură de sprijinul trucajelor digitale, legendara ecranizare rămâne unul dintre cele mai ciudate şi mai sumbre filme cu vampiri.

 

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.