Orgoni Crystal
Lovendal Facebook

EXCLUSIV! Un adevăr ascuns: Maleficul cartel german I.G. Farben, care s-a aflat în spatele lui Hitler şi a celui de-al doilea război mondial, a fost finanţat cu banii de pe Wall Street


 

În ajunul celui de-al doilea război mondial, complexul chimic german al lui I.G. Farben era cea mai mare corporaţie de chimicale din lume, având o influenţă politică și economică extraordinară în cadrul statului nazist hitlerist. I.G. Farben a fost descris ca fiind “un stat într-un stat”.

Cartelul Farben data din 1925, când a fost organizat de Hermann Schmitz, care a creat o corporaţie chimică super gigantică din șase companii germane de produse chimice: Badische Anilin, Bayer, Agfa, Hoechst, Weilerter-Meer și Griesheim-Elektron. Aceste companii au fost unite pentru a deveni Internationale Gesellschaft Farbenindustrie A.G. – sau I.G. Farben pe scurt. Douăzeci de ani mai târziu, același Hermann Schmitz a fost judecat la Nurnberg pentru crime de război comise de acest cartel. Alți directori ai companiei I.G. Farben au fost judecați, dar directorii americani ai filialei americane a lui I.G. Farben din SUA au fost “uitați”; adevărul a fost îngropat în arhive. Şi asta pentru că s-ar fi dezvăluit publicului conexiunile dintre bancherii americani de pe Wall Street şi I.G. Farben. Fără capitalul furnizat de Wall Street, nu ar mai fi existat I.G. Farben și, aproape sigur, că nici Adolf Hitler și cel de-al doilea război mondial. Nu degeaba senatorul american Homer T. Bone (membru al Comitetului Senatului pentru Afaceri Militare) spunea în 1943 că “Farben a fost Hitler şi Hitler a fost Farben”.

Bancherii germani ai Comitetului de Directori ai lui Farben, îl includea la sfârșitul anilor 1920 şi pe bancherul din Hamburg Max Warburg, al cărui frate, Paul Warburg, a fost fondatorul băncii centrale a Statelor Unite, Federal Reserve. Nu întâmplător, Paul Warburg se afla, de asemenea, la bordul filialei americane a lui I.G. Farben. Deşi alţi directori a lui Farben din Germania au fost acuzaţi şi judecaţi la finalul celui de-al doilea război mondial de “genocid” (Carl Bosch, Fritzter Meer, Kurt Oppenheim, George von Schnitzler), Max Warburg a fost “uitat” în mod intenţionat.

În 1928, companiile americane afiliate lui I.G. Farben (adică Bayer Company, General Aniline Works, Agfa Ansco și Winthrop Chemical Company) au fost organizate într-un grup elvețian de tip holding, I.G. Chemic (International Gesellschaft fur Chemisehe Unternehmungen A.G.), controlat de I.G. Farben din Germania. În anul următor, 1929, cele 4 companii americane s-au unit pentru a deveni American I.G. Chemical Corporation, mai târziu redenumit General Aniline & Film. Hermann Schmitz, organizatorul lui I.G. Farben în 1925, a devenit un proeminent nazist și susținător al lui Hitler, precum și președintele holdingului elveţian I.G. Chemic, dar şi a lui I.G. Farben din Germania şi SUA.

I.G. Farben a avut un interes deosebit în formarea statului nazist, deoarece directorii Farben i-au ajutat substanțial pe Hitler și pe naziști să ajungă la putere în 1933. Există dovezi că I.G. Farben a contribuit cu 400.000 de mărci germane la un fond secret care i-a finanțat pe nazişti în alegerile din martie 1933. Cu mulți ani mai devreme, Farben a obținut capital bancar de pe Wall Street, pentru a forma cartelul din 1925, precum şi pentru expansiunea sa.

Observatori calificați au susținut că Germania nu ar fi putut începe războiul în 1939 fără I.G. Farben. Între 1927 și începutul celui de-al doilea război mondial, I.G. Farben s-a dublat în dimensiune, o expansiune făcută în mare măsură prin asistența tehnică şi financiară americană, cum ar fi, de exemplu, cea de 30 milioane de dolari oferită de National City Bank în 1929. Până în 1939, I.G. Farben a obținut o participare și o influență managerială în alte 380 de firme germane și peste 500 de firme străine. Imperiul Farben deținea propriile sale mine de cărbune, propriile sale uzine electrice, uzine de oțel, bănci, unități de cercetare și numeroase întreprinderi comerciale. Au fost peste 2.000 de acorduri de cartel între I. G. și firme străine – inclusiv companiile americane Standard Oil din New Jersey, DuPont, Alcoa, Dow Chemical.

Povestea completă a lui I.G. Farben și a entităţilor sale de la nivel global, înainte de cel de-al doilea război mondial, nu va fi cunoscută niciodată, deoarece documentele-cheie au fost distruse în 1945. Cu toate acestea, o investigație postbelică a Departamentului Apărării din SUA a concluzionat că “(…) fără facilitățile productive imense ale lui I.G. Farben și a legăturilor sale internaționale, intrarea în război a Germaniei ar fi fost de neconceput și imposibilă; Farben nu numai că și-a îndreptat energiile către înarmarea Germaniei, dar s-a şi concentrat pe slăbirea victimelor sale”.


 
Orgoni Crystal

 

Articole inrudite