Democraţia “sucks”! O cercetare psihologică arată că în democraţii sunt votaţi doar liderii mediocri

8
2.273 vizualizari

Într-un articol scris cu circa 2 ani şi ceva în urmă (https://www.lovendal.ro/wp52/sunt-satul-de-democratie-si-alegeri-jos-politicienii-traiasca-meritocratia/) arătam de ce nu cred în democraţie şi în întreg sistemul democratic occidental. Iar unul din motive era acela că (punctul 4 aşa cum apare el în articol): “Mulţi alegători nu au educaţia sau cultura pentru a putea vota corect”. Extrag câteva propoziţii din acel editorial:

“În general, sunt destui alegători care nu au nicio educaţie politică pentru a şti ce partid sau candidat să voteze. Cum poţi să acorzi puterea votului cuiva care nu ştie ce înseamnă social-democraţie sau liberalism, şi votează doar după cum e manipulat la televizor, sau după “mita electorală” care o primeşte (sub formă de zahăr, ulei sau alte alimente)? Cât de relevant poate să fie votul unui ignorant? Gândiţi-vă, e ca şi cum cineva care ar fi strungar e pus să-şi exercite votul într-o comisie medicală care trebuie să hotărască operaţia unui pacient grav! Dacă n-are nicio cunoştinţă medicală, cum ar putea el să-şi exercite votul? La fel, un alegător, dacă n-are cunoştinţe de doctrine politice, cum ar putea el să voteze în mod corespunzător?

Mulţi ar zice că, dacă nu le-am da şi celor “săraci cu duhul” dreptul de vot, ne-am reîntoarce în secolele trecute, unde dreptul de vot era extrem de limitat, doar la păturile aristocratice, sărăcimea sau femeile fiind total excluse din lista votanţilor. Dar oare nu-i mai bine ca să voteze doar cei care sunt in cunoştinţă de cauză, decât să pună ştampila pe buletinele electorale cei care habar n-au ce fac?”

Iată că ceea ce am spus în 2009 se adevereşte în 2012, printr-un articol extrem de interesant apărut pe site-ul LiveScience.com şi intitulat “Oamenii nu sunt destui de inteligenţi pentru ca democraţia să înflorească”. Citim din acest articol:

Procesul democratic se bazează pe ipoteza că cetăţenii (cel puţin, marea lor majoritate) pot recunoaşte cel mai bun candidat politic sau cea mai bună idee politică, atunci când o văd. Dar o cercetare recentă a dezvăluit faptul că alegerile democratice produc lideri şi politici mediocre.

Cercetarea, condusă de David Dunning, psiholog la Universitatea Cornell (SUA), arată că oamenii incompetenti sunt incapabili să judece competenta altor persoane sau calitatea ideilor acestora. De exemplu, dacă oamenii nu dispun de expertiză financiară, este foarte dificil pentru ei să identifice candidaţii care sunt cu adevăraţi experţi. Ei pur şi simplu nu dispun de instrumentele mentale necesare pentru a face judecăţi semnificative. Ca urmare, nicio cantitate de informaţii sau fapte cu privire la candidaţii politici nu pot acoperi incapacitatea inerentă a multor alegători în a-i evalua cu precizie. În plus, ideile foarte inteligente vor fi greu de adoptat de către oameni, întrucât marea majoritate a lor nu au intelectul pentru a recunoaşte cât de bună poate fi o idee.

David Dunning şi colegul său, Justin Kruger, autorii cercetării, au demonstrat din nou că oamenii se iluzionează atunci când vine vorba de propriile lor aptitudini intelectuale. Atunci când cercetătorii au testat abilitatea oamenilor de a evalua amuzamentul glumelor, corectitudinea gramaticală a unor propoziţii sau chiar propria performanţă într-un joc de şah, cei doi au constatat că oamenii evaluează întotdeauna performanţa lor ca fiind “peste medie” – chiar şi atunci când aceasta este, în mod evident, situată în partea de jos. Aşadar, adevăraţii oameni ignoranţi pot fi “judecătorii” cei mai nepotriviţi ai candidaţilor şi ideilor politice, datorită lipsei personale de expertiză.

În modelul său matematic al alegerilor, cei doi cercetători au presupus că abilităţile de lider ale alegătorilor sunt distribuite sub forma clopotului lui Gauss – puţini lideri foarte buni, puţini lideri excrecabili, iar marea majoritatea mediocri; în acest caz, fiecare alegător a fost incapabil de a recunoaşte abilitatile de conducere ale unui candidat politic ca fiind mai bune decât ale sale. Atunci când asemenea alegeri au fost simulate, candidaţii ale căror abilităţi de conducere au fost puţin mai mari decât media întotdeauna au câştigat, dar niciodată n-au câştigat cei mai buni.

Astfel, concluzia este că democraţiile rar sau niciodată îşi aleg cei mai buni lideri. Avantajul democraţiilor faţă de dictaturi sau alte forme de guvernare este acela doar că împiedică să devină lideri persoanele mai puţin inteligente decât media.