Orgoni Almeea

 

Mister istoric rezolvat: cei 50.000 de soldaţi dispăruţi ai armatei persane conduse de Cambyses al II-lea

Miercuri 11 Noi 2009 / 3,531 vizualizari / 1 Comentariu

CambysesRămăşiţele unei măreţe armate persane, despre care istoria spune că ar fi pierit, în anul 525 î.Hr., înghiţită de o devastatoare furtună de nisip în vestul deşertului egiptean, au fost recent localizate. Astfel este rezolvat unul dintre cele mai mari şi mai controversate mistere ale lumii arheologice.

Părintele istoriei, Herodot, a scris despre o armată de 50.000 de persani care, în timpul unei călătorii din anul 525 î.Hr. prin deşertul egiptean, a dispărut misterios, nemaiauzindu-se nimic de ea… până acum. Doi cercetători italiani au declarat că sute de oseminte recent descoperite în sălbăticia dezolantă a Saharei ar putea fi rămăşiţele măreţei armate. Arme din bronz, o brăţară de argint, un cercel şi sute de oase omeneşti au fost dezgropate în deşertul egiptean în cadrul expediţiei arheologice conduse de fraţii Alfredo şi Angelo Castiglioni. Dacă se va dovedi faptul că, într-adevăr, este vorba de armata pierdută a regelui persan Cambyses al II-lea, ar putea însemna rezolvarea unuia dintre cele mai importante mistere ale istoriei.

Potrivit istoricilor, cei 50.000 de războinici au pierit până la ultimul în timpul unei furtuni de nisip cataclismice, în anul 525 î.Hr. “Am găsit prima dovadă arheologica a unei povesti aparţinând istoricului grec Herodot”, a relatat, mândru, pentru Discovery News, Dario Del Bufalo, membru al expediţiei. Din cauză că nu se găsise niciodată vreo urmă cât de neînsemnată care să confirme că ghinioniştii luptători au existat cu adevărat, savanţii au început, încet-încet, să se îndoiască de apartenenţa la realitate a poveştii marelui istoric.

Astăzi, doi arheologi italieni de top, gemenii Angelo şi Alfredo Castiglioni, susţin că ar fi găsit dovezi de necontestat ce susţin istorioara lui Herodot – armată persană a pierit, într-adevăr, înghiţită de o devastatoare furtună de nisip. În timp ce inspectau zona, cercetătorii au dat peste un vas de lut pe jumătate îngropat în pământ, alături de care se aflau şi câteva rămăşiţe umane. Apoi cei doi fraţi au zărit o formaţiune stâncoasă cu o lungime de 35 de metri, o înălţime de 1,8 metri şi adâncime de trei metri. Acolo, cu ajutorul unui detector de metale, geologul egiptean Aly Barakat, profesor la Universitatea din Cairo, a localizat relicvele unor obiecte de armament antice – un pumnal de bronz şi câteva vârfuri de săgeţi. “Ştim că este vorba de nişte obiecte de dimensiuni reduse, dar nu mărimea lor contează, nu asta le conferă o importanţă istorică. Ci faptul că sunt cele dintâi artefacte aparţinând Imperiului Ahemenid – mai precis datând din perioada de domnie a lui Cambyses al II-lea – dezgropate din deşert într-o regiune aflată în apropierea Siwa”, a declarat Castiglioni.

La sfârşitul expediţiei, echipa de arheologi a decis investigarea unor poveşti auzite de la beduini, conform cărora “mii de oase au apărut la suprafaţă acum câteva zeci de ani, în urma unei activităţi ciudate ale vântului într-o zonă învecinată”. Poveşti confirmate, până la urmă: urmând indicaţiile acestora, nu mică le-a fost mirarea savanţilor când au dat peste un mormânt comun cu sute de oase şi cranii. Printre oseminte erau împrăştiate haotic rămăşiţe de săgeţi persane, precum şi un căpăstru de cal, perfect identic cu unul regăsit într-o reprezentare a unui cal persan din antichitate. “În pustiul deşertului, în sălbăticie, unde nu te-ai aştepta să găseşti mare lucru, am avut norocul incredibil de a da peste locaţia exactă în care a avut loc tragedia, cu 2500 de ani în urmă”, a continuat Del Bufalo, în interviu. “Începând cu secolul XIX, numeroşi arheologi şi exploratori au cercetat aceeaşi rută, dar fără succes. Noi am lansat o nouă teorie, cu un itinerar total diferit. Sunt sigur că armata pierdută este îngropată undeva în zona pe care am cercetat-o noi, cel mai probabil la aproximativ cinci metri sub pământ”.

Sursa: www.ziua.ro

Secretele lui Lovendal

1 Comentariu

  1. Roşu Maria

    La articolele despre Vlad Ţepeş

    De fide Stephani vaivodae Moldaviae per legatos suos iurata agitur in comitiis nuper clausis Hungaricis,
    quare Mathias rex ad cum defendendum copias mittere paratum se exhibet.Negotium Draculiae vaivodae.

    „Buda,18.Julii 1475
    Florius Reverella orator Herculi I.duci Ferrariae

    Intenderà la Vostra Excellentia per questa, como la dieta d’ Ungheria generale è già conclusa, in la quale tra le altre
    conclusioni e provvissioni contro il Turco hanno imposto uno ducato per foco in tutto elreame, si che se extima che montarà più de cinque cento milla ducati.Li baroni et ambassadori de comunitade sono malcontenti, che havendo facta questa dieta con grande faticha e con grandissima spesa, credendo havere qualche subsidio delli potentati d’Italia, secondo gli era dato firma speranza dalla Signoria de Venezia, se sono retrovati befatti et et ingannati et più li dole, che per la ritornata de questo Ser mo Re dalla impresa de Bohemia, la quale felicemente procedeva, tutto inspecto ed forza del Turco se hanno provocato contra de loro, peròche ipso Turco sentendo la tornata del Re e la fama del predetto subsidio Italico, postposita la guerra del mare.le sue forze et exerciti sono dirizzati contro l’ Ungheria et secondo se intende, manda le sue gente verso la Moldavia, dove questa vernata el suo exercito fu rotto, et ha mandate per il Mare mazore 60 galie com certe nave alla fauce del Danubio per expugnare certe terre, vi sono del predicto Conte Stefano, le quali sono de grande importantia.
    Questo Ser ma Re per obviare a queto, ha recevuro in gratia el predicto Conte Stefano, el quale da molti anni passati non haveva bene quadrato con Sua Maestà et li ha mandato alcune bandere et spoglie, che furono quadagnate in la rotta, in signo d’obbedientia. Praeterea esse Maestà ha restituito Ladislao Dragula alle protine sue dignita in Valachia, factolo vaivoda et restituito al suo stato, datoli gente d’ arme, dinari et bone lettere, si che se especta el dicto Dragula farà gran facto contra li Turchi, come altrevolte fece,dandoli più rotte circa la parte de Valachia, avanti che fosse prigione della Maestà de Questo Signore Re, et per dargli maggiore favore ha mandati epsa Maestà commisari in Transilvania a disponere el paese in favore del dicto Dragula, onde se potranno havere L milla homini bene disposti alle armi, quando pure li Turchi se se presentassero verso quelle parti di Moldavia o de Valachia.”

    ( Originalul: Archivio di Stato, Milano – Mon.Hung.Hist.Acta extra vol.II.pag.272-273)

Lasati un comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile necesare sunt marcate *

Blue Captcha Image
Refresh

*

Comment moderation is enabled. Your comment may take some time to appear.

banner